Acizii grasi sunt componente ale lipidelor, formati din lanturi de atomi de carbon legate intre ele prin legaturi chimice, care pot fi legaturi simple sau duble.
Aceste legaturi chimice determina daca un acid gras este saturat sau nesaturat. Acizii grasi, au de asemenea, diferite lungimi: acizii grasi cu lant scurt au mai putin de 6 atomi de carbon, in timp ce acizii grasi cu lant lung au 12 sau mai multi atomi de carbon.
Acizii grasi saturati, se gasesc in alimente, precum: untura, unt, lapte integral, smantana, oua, carne rosie, ciocolata. Un aport excesiv de grasimi saturate poate creste colesterolul si creste riscul de a dezvolta boli coronariene.
Acizii grasi mononesaturati contin o legatura dubla. Exemple de alimente bogate in grasimi mononesaturate includ: avocado, nuci si uleiuri vegetale (de masline, arahide, canola, in)
Oamenii de stiinta considera ca un consum crescut de grasimi mononesaturate (de exemplu, consumul mai multor nuci) este benefic, putand ajuta la scaderea colesterolului “rau’ si in final la scaderea riscului de boli coronariene, mai ales daca grasimile mononesaturate sunt utilizate pentru a inlocui grasimile saturate si zaharurile rafinate.
Acizii grasi polinesaturati contin mai multe legaturi duble. Exemple de alimente bogate in grasimi polinesaturate includ uleiurile vegetale, inul, porumbul, floarea-soarelui si soia.
Acizii grasi se pot clasifica dupa rolul in organism, in: esentiali si neesentiali.
Acizii grasi esentiali, sunt acizi grasi polinesaturati de care organismul uman are nevoie si nu ii poate produce. Prin urmare, trebuie sa fie dobanditi din alimente. Cei mai importanti sunt acizii grasi polinesaturati-omega 3 si omega 6.
Omega-3, se gasesc in mod natural in unele alimente si se adauga la unele alimente fortificate.
Puteti obtine cantitati adecvate de omega-3, consumand o varietate de alimente:
• Peste si alte fructe de mare (in special pesti grasi de apa rece, cum ar fi somon, macrou, ton, hering si sardine)
• Nuci si seminte (cum ar fi seminte de in, seminte de chia si nuci)
• Uleiuri vegetale (cum ar fi ulei de in, ulei de soia si ulei de canola)
• Alimente imbogatite (cum ar fi anumite oua, iaurt, sucuri, lapte, bauturi din soia si formule pentru sugari)
1. Au grija de sanatatea vaselor de sange
Potrivit studiilor, acizii grasi Omega-3 reduc riscul de boli cardiovasculare, prin reducerea colesterolului “rau” (LDL) din sange
2. Ajuta dezoltarea fatului
In cazul femeilor insarcinate, sulplimentele cu acizi grasi Omega-3, administrate in timpul sarcinii ajuta la dezvoltarea neurologica a fatului si de asemenea, ajuta vederea bebelusilor. Pentru unii medici specialisti, suplimentele cu Omega-3 in sarcina sunt la fel de importante precum sunt suplimentele cu acid folic, care previn defectele de tub neural.
3. Scad inflamatia
Mai multe studii au demonstrat ca suplimentele alimentare cu acizi grasi Omega3 reduc in mod semnificativ durerile resimtite la nivelul articulatiilor si imbunatatesc mobilitatea articulara.
4. Alunga depresia
Cercetatorii au descoperit ca nivelurile ridicate de Omega-3 scad din intensitatea si din manifestarile depresiei. Efectul pozitiv se explica prin faptul ca acizii grasi Omega contribuie la echilibrarea neurologica. Din acest motiv, o dieta saraca in acizi grasi determina disfunctii la nivelul functionarii receptorilor cerebrali, putand sa apara tulburari afective si de personalitate. Beneficiile nu sunt doar in cazul persoanelor cu depresie, ci si in cazul celor care sufera de sindrom bipolar sau de alte tulburari de personalitate.
5. Protejeaza creierul de degradare
In cazul copiilor, acizii grasi Omega ajuta la dezvoltarea functiilor cerebrale si au efect pozitiv in reducerea simptomelor asociate cu ADHD-ul si autismul. In cazul adultilor, acizii grasi Omega au efect protector asupra creierului si reduc riscul de dementa asociat cu bolile neurodegenerative.