De ce apar frisoanele si cand e necesar sa mergem la medic?
Ce sunt frisoanele?
Frisoanele sunt reactii involuntare ale muschilor ce se caracterizeaza prin tremurat. O reactie involuntara este o reactie ce nu poate fi controlata, iar exemplele sunt reprezentate de sughit sau stranut.
Frisonul se intampla, de obicei, atunci cand temperatura corpului este mica, iar acesta incearca sa se incalzeasca. Cu toate acestea, exista si alte cauze ale frisoanelor, unele dintre ele putand indica anumite probleme de sanatate. Atunci cand corpul unei persoane se raceste, musculatura se va contracta si relaxa rapid pentru a genera caldura. Acest lucru face ca o parte sau tot corpul sa tremure si poate avea loc chiar si in zile calde, mai ales daca exista adieri reci sau zone de umbra.
Care sunt cauzele frisoanelor?
Frisoanele apar cel mai frecvent atunci cand o persoana este rece. Acestea sunt reactii temporare si ar trebui sa se opreasca odata ce individul se incalzeste. Cu toate acestea, frisonul poate fi si un simptom al unor boli fizice si psihice, astfel incat discutia cu medicul este esentiala pentru detectarea lor.
Febra- In afara de frig, cea mai frecventa cauza a frisoanelor o reprezinta febra, pe care medicii o definesc ca o temperatura a corpului mai mare de 38 de grade Celsius. Febra apare de obicei ca urmare a unei infectii, dar exista si alte cauze potentiale, precum inflamatiile sau reactiile alergice. Unele persoane cu febra pot avea si semne de gripa, dar altele nu vor dezvolta simptome suplimentare. Consumul sporit de lichide si urmarea unor tratamente cu medicamente antiinflamatorii nesteroidiene sunt metode ce pot ajuta la ameliorarea febrei. Daca individul cu febra are si alte simptome, in special rigiditate a gatului, tahicardie sau respiratie superficiala, acesta trebuie sa solicite sfatul medicului in termen de 24 de ore. In cazul in care nu exista alte simptome, medicul trebuie consultat doar atunci cand febra dureaza mai mult de 3 zile.
Tulburari de miscare psihogene- Pentru unii oameni, stresul sau factorii de sanatate mintala pot provoca tremor si alte miscari involuntare. Tremorul poate surveni si din cauza unei tulburari de miscare psihogene si poate afecta orice parte a corpului. Medicii neurologi vor diagnostica de obicei tulburarile de acest tip. Pentru punerea diagnosticului, medicii pot urmari anumite elemente importante. De exemplu, sunt caracteristice miscarile care se intampla brusc si fara avertisment sau miscarile ce apar in urma amintirilor cu privire la un eveniment traumatic. De asemenea, se poate observa ca miscarile de acest tip se vor opri daca persoana respectiva este distrasa. Tulburarile de miscare psihogene pot fi asociate si cu diferite probleme de sanatate mintala, precum depresia. Asadar, de multe ori investigatiile de specialitate nu vor releva leziuni la nivelul creierului sau nervilor. In schimb, se va observa ca tremorul este raspunsul corpului la stres. In ceea ce priveste tratamentul, medicii vor folosi de cele mai multe ori combinatii formate din terapii psihologice si terapii fizice.
Anestezia- Frisoanele pot sa apara chiar si atunci cand o persoana isi recapata starea de constiinta dupa o anestezie generala. Temperatura corporala a unei persoane poate sa scada in timpul procedurilor chirurgicale, ceea ce poate duce la tremor la trezirea din anestezie. Anestezicele pot afecta, de asemenea, capacitatea organismului de a regla temperatura, ceea ce poate ingreuna incalzirea rapida dupa o operatie. De obicei, personalul medical va verifica in mod constant temperatura persoanelor operate si le vor furniza paturi sau alte masuri de incalzire atunci cand este cazul.
Frica, emotiile sau stresul- Emotiile puternice pot face ca o persoana sa se agite si sa tremure. Acest lucru este cauzat cel mai frecvent de cresterea nivelurilor de adrenalina din organism. Adrenalina este un hormon care declanseaza raspunsul de tip „lupta sau fugi” al organismului. Tremorul trebuie sa se opreasca odata de ce nivelul de adrenalina revine la normal. Totusi, persoanele ce se confrunta cu un stres cronic pot observa ca frecventa tremorului este mult mai crescuta.
Glicemia scazuta- Daca o persoana nu a mancat sau nu s-a hidratat corespunzator pentru o perioada mai mare de timp, nivelul de glucoza din sange poate sa scada. Acest nivel scazut de glucoza din sange poarta denumirea de hipoglicemie si poate duce la agitatie, frison si tremuraturi. Pentru persoanele cu diabet, hipoglicemia poate fi severa. Asadar, aceste persoane trebuie sa-si masoare in mod regulat glicemia, astfel incat sa poata prevenii din timp scaderea sa si efectele secundare asociate.
Anxietatea- Anxietatea este o afectiune a starii de sanatate mintala care poate afecta psihicul, dar si fizicul. Asadar, pot sa apara manifestari fizice, precum greata, cresterea frecventei cardiace si tremor. Tratamentul pentru anxietate poate include terapie psihologica, medicamente si modificari ale stilului de viata. Activitatile care ar putea ajuta o persoana sa isi gestioneze anxietate includ exercitiile fizice, ascultarea muzicii si petrecerea timpului alaturi de familie si prieteni.
Septicemia- Septicemia este un raspuns coplesitor al organismului la infectii. Septicemia apare adesea in asociere cu infectii pulmonare, cutanate, intestinale sau ale tractului urinar. Frisonul este unul dintre simptomele tipice ale septicemiei, dar se pot asocia si alte manifestari. Cateva exemple sunt reprezentate de confuzie, transpiratii, dureri, tahicardie (cresterea frecventei cardiace) si dispnee (dificultati de respiratie). Este important de stiut ca septicemia poate pune in pericol viata, astfel incat este considerata o urgenta medicala. Persoanele cu septicemie necesita internare rapida in spital si ingrijiri corespunzatoare. Acestea implica in primul rand tratament prompt cu medicamente antibiotice.
Cand se indica vizita la medic si cand pot fi frisoanele tratate la domiciliu?
Frisoanele sunt, de obicei, reactii temporare. Daca acestea apar din cauza febrei, a nivelurilor reduse de zahar din sange sau a unei emotii puternice, ar trebuii sa se rezolve odata ce cauza de baza este gestionata. Spre exemplu, febra poate fi ameliorata cu antiinflamatorii nesteroidiene si printr-un aport ridicat de lichide, in timp ce emotiile puternice pot fi calmate printr-o respiratie lenta. In cazul scaderii nivelului de zahar din sange, consumul de alimente reprezinta cea mai buna solutie.
In cazuri mai severe, precum infectiile, vizita la medic este necesara. Astfel, persoanele care considera ca au o infectie sau prezinta febra persistenta si care nu se reduce in ciuda masurilor luate ar trebuii sa discute negresit cu medicul. Febra creste ritmul cardiac si face respiratia mai dificila. Acest lucru poate fi grav daca o persoana are asociata o afectiune cardiaca sau pulmonara.
Frisonul poate fi un simptom mai sever pentru adultii in varsta sau pentru persoanele ce au asociate diferite alte afectiuni de sanatate. Varstnicii sunt adesea mai putin capabili sa isi regleze temperatura corpului, astfel incat au un risc mai mare de a experimenta frisoanele, dar si de a dezvolta hipotermie. Mentinerea organismului in stare optima pe vreme rece este esentiala si se poate face prin diferite metode, precum utilizarea de imbracaminte adecvata sau adapostirea de frig.
Bibliografie: About essential tremor. (n.d.) Anxiety conditions:What is anxiety? (n.d.) Hypoglycemia (low blood glucose). (2015, July 1) http://www.diabetes.org/living-with-diabetes/treatment-and-care/blood-glucose-control/hypoglycemia-low-blood.html Section 3: Shivering [Fact sheet]. (2017) https://www.rcoa.ac.uk/system/files/03-Shivering2017.pdf Tunkel, A. R. (n.d.). Fever in adults https://www.msdmanuals.com/en-gb/home/infections/biology-of-infectious-disease/fever-in-adults What are psychogenic movement disorders? (n.d.) https://www.bcm.edu/healthcare/care-centers/parkinsons/conditions/psychogenic-movement-disorders What is parkinson's? (n.d.) http://parkinson.org/understanding-parkinsons/what-is-parkinsons What is sepsis? (2018, January 23) https://www.cdc.gov/sepsis/basic/index.html