Poluarea aerului pare sa provoace sau sa contribuie la dezvoltarea unei varietati largi de afectiuni medicale. Efectele poluarii aerului asupra sanatatii unei persoane pot varia de la dificultati usoare de respiratie pana la probleme cardiovasculare severe, inclusiv boli de inima si accident vascular cerebral.
Gazele si particulele nocive din aer provin dintr-o serie numeroasa de surse, inclusiv gaze de esapament, fum rezultat din arderea carbunilor sau a gazelor combustibile, dar si fum de la tigari.
Exista modalitati de a limita efectele poluarii aerului asupra sanatatii, de exemplu evitarea zonelor cu trafic intens sau cu fum de tigara. Cu toate acestea, o schimbare semnificativa se bazeaza pe imbunatatirea calitatii aerului la scara globala.
Afla care sunt efectele pe care poluarea aerului le poate avea asupra oamenilor, dar si cateva metode prin care expunerea la factorii daunatori poate fi evitata.
Poluarea aerului se refera la contaminarea acestuia cu diferite particule daunatoare. Aceste particule pot fi naturale sau artificiale si pot afecta oamenii atat in aer liber, cat si in interior. In principal, aerul exterior este poluat prin contaminarea cu particule rezultate din diferite arderi, gaze nocive (oxizi de azot, dioxid de sulf etc.) sau fum de tigara, dar si prin cantitati crescute de ozon la nivelul solului.
In ceea ce priveste poluarea aerului din interior, sursele pot fi unele chiar neasteptate, precum materialele de constructii (azbest, plumb etc.). Chimicalele casnice, mucegaiul, fumul de tigara, polenul si gazele nocive, precum monoxidul de carbon, sunt doar alte cateva exemple de agenti poluanti.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), poluantii care prezinta cel mai mare risc pentru sanatatea unei persoane sunt particulele ce contin suspensii solide sau picaturi de lichid, dioxidul de azot, dioxidul de sulf si ozonul.
Expunerea pe termen scurt la aer poluat, de exemplu in cazul cantitatilor crescute de ozon de la nivelul solului, poate produce iritatii la nivelul sistemului respirator si la nivel ocular. Sistemul respirator este cel mai frecvent afectat, deoarece majoritatea poluantilor intra in corp prin caile aeriene ale unei persoane.
Infectiile respiratorii si alterarea functiei plamanilor pot fi alte doua efecte ale expunerii pe termen scurt la aer poluat. De asemenea, poluarea poate agrava astmul la persoanele cu aceasta afectiune, dar poate avea consecinte si asupra altor zone ale organismului. De exemplu, expunerea la dioxid de sulf poate provoca nu doar deteriorarea tractului respirator, ci si a ochilor si a pielii.
Cercetarile privind problemele de sanatate pe termen lung pe care le poate provoca poluarea aerului sunt in derulare. Cu toate acestea, specialistii au corelat traiul intr-un mediu cu aer poluat cu probleme grave de sanatate, cu diferite complicatii la nastere si chiar cu deces prematur.
Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)
Expunerea la aer poluat reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii pulmonare obstructive cronice. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, poluarea aerului provoaca 43% din cazurile de BPOC si de deces la nivel mondial. BPOC cuprinde un grup de boli care provoaca dificultati ale respiratiei, precum emfizemul si bronsita cronica. Aceste boli blocheaza caile respiratorii si ingreuneaza capacitatea unei persoane de a mai respira eficient.
Trebuie subliniat faptul ca nu exista tratament care sa vindece BPOC, dar exista anumite modalitati prin care simptomele sa fie ameliorare, iar calitatea vietii sa fie imbunatatita.
Cancerul pulmonar
Potrivit OMS, poluarea aerului cauzeaza 29% din totalul cazurilor de cancer pulmonar. Particulele poluante contribuie in mod semnificativ la acest procent, deoarece marimea lor mica le permite sa ajunga direct in tractul respirator inferior. Din pacate, cancerul pulmonar este o afectiune grava si care poate pune viata in pericol.
Boli cardiovasculare
Cercetarile de specialitate arata ca traiul in zone cu niveluri mari de poluare a aerului poate creste riscul de deces prin accident vascular cerebral. In plus, poluarea aerului nu declanseaza doar accidente vasculare cerebrale, ci si atacuri de cord, ambele situatii putand fi letale.
Din punct de vedere statistic, ultimele studii au ajuns la concluzia ca poluarea aerului este direct incriminata pentru aproximativ 21% din decesele cauzate de accidentul vascular cerebral si pentru cel putin 24% din decesele cauzate de boli coronariene.
Nastere prematura
Conform cercetarilor aparute in ultima vreme, expunerea la aerul poluat poate face ca femeile insarcinate sa fie mai predispuse la o nastere prematura. In plus, specialistii au descoperit ca sansele de nastere prematura s-au diminuat odata cu scaderea expunerii la poluare.
S-a constatat faptul ca aerul poluat din afara locuintei este un important factor cancerigen. Acest lucru inseamna ca expunerea la aer poluat ridica semnificativ riscul de cancer. Cu toate acestea, aerul poluat contine particule si substante chimice separate, fiecare avand efecte diferite asupra sanatatii.
Particule poluante
Particulele poluante sunt reprezentate de o varietate de particule diferite din aer. Datorita dimensiunilor reduse ale acestor elemente, ele pot ajunge in plamani si pot creste riscul de boli pulmonare si cardiace. De asemenea, pot provoca agravarea simptomelor la persoanele cu astm.
Concentratia crescuta de ozon la nivelul solului
Agentii poluanti reactioneaza cu lumina soarelui pentru a crea ozon la nivelul solului. Smog-ul este o ceata ce survine in mediile poluate si care consta in mare parte din ozon. Smog-ul are numeroase efecte secundare asupra vietii si este un declansator cheie al simptomelor de astm.
Monoxid de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz ce poate fi fatal pentru om, mai ales atunci cand nivelurile sale depasesc valoarea de 40%. Cu toate acestea, daca nivelul de monoxid de carbon este mai mic de 2%, acest gaz pare sa nu afecteze sanatatea unei persoane.
Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon pot include slabiciune, vertij, dureri in piept, varsaturi, confuzie si dureri de cap. Daca o persoana suspecteaza ca nivelurile de monoxid de carbon sunt prea mari in locul in care se afla, ar trebui sa paraseasca zona si sa mearga in locuri cu aer curat si sa ceara ajutor specializat.
Dioxid de sulf
Dioxidul de sulf este un produs secundar al combustibililor fosili care ard, cum ar fi carbunele si petrolul. Dioxidul de sulf poate produce iritatii oculare si poate face ca o persoana sa fie mai vulnerabila la infectii ale tractului respirator. De asemenea, acest compus poate creste si riscul de boli cardiovasculare.
Dioxid de azot
Dioxidul de azot este prezent in gazele de esapament ale vehiculelor. De asemenea, sobele cu gaz si kerosen pot produce cantitati mari din acest compus periculos. Expunerea la dioxid de azot poate duce la infectii respiratorii, dar si la dispnee, tuse, dureri de cap, iritatii laringiene si febra.
Oamenii isi pot reducere expunerea la poluantii atmosferici prin limitarea timpului petrecut in zonele cu o calitate slaba a aerului. Totusi, este important de constientizat faptul ca diferite substante poluante pot fi gasite atat in mediul exterior cat si in cel interior.
O metoda prin care orice persoana poate ajuta la reducerea poluarii aerului consta in evitarea mersului cu masina. Mersul pe jos sau cu bicicleta ajuta la reducerea gazelor periculoase, dar si la imbunatatirea sanatatii generale a unei persoane.
Persoanele care traiesc in medii cu aer poluat pot lua anumite masuri prin care sa evite expunerea. De exemplu, fi adoptate urmatoarele masuri:
• Evitarea drumurilor aglomerate;
• Purtarea de masti de protectie;
• Practicarea de exercitii fizice in interior;
• Evitarea iesirii din casa pana la imbunatatirea calitatii aerului.
O persoana poate reduce nivelul de poluare al aerului din interior prin asigurarea faptului ca spatiile sunt curate si ventilate. Praful, mucegaiul si polenul pot creste riscul de aparitie a unor probleme respiratorii.
Elementele din plumb sau azbest din casa trebuie inlocuite, iar nivelul de monoxid de carbon poate fi verificat prin montarea unor detectoare speciale. Astfel, prin adoptarea unor metode simple de protectie, oamenii pot diminua riscul expunerii la aer poluat.
Bibliografie:
Air pollution. (2019). niehs.nih.gov/health/topics/agents/air-pollution/index.cfm
Air pollution. (n.d.). who.int/health-topics/air-pollution
Air quality. (2018). cdc.gov/air/
Ambient air pollution: Health impacts. (n.d.). who.int/airpollution/ambient/health-impacts/en/
Ambient (outdoor) air pollution [Fact sheet]. (2018). who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/ambient-(outdoor)-air-quality-and-health
Carbon monoxide poisoning. (2018). cdc.gov/co/faqs.htm
Chronic obstructive pulmonary disease (COPD). (2018). cdc.gov/copd/index.html?CDC_AA_refVal=https%3A%2F%2Fwww.cdc.gov%2Fcopd%2Findex.htm
Ghorani-Azam, A.,et al.(2016). Effects of air pollution on human health and practical measures for prevention in Iran. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5122104/
Heart disease, stroke, and outdoor air pollution. (2016). airnow.gov/index.cfm?action=pubs.heartdisease
Known and probable human carcinogens. (2019). cancer.org/cancer/cancer-causes/general-info/known-and-probable-human-carcinogens.html
Lee, K. K.,et al.(2018). Air pollution and stroke. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5836577/
Ljungman, P. L., & Mittleman, M. A. (2014). Ambient air pollution and stroke. ahajournals.org/doi/full/10.1161/strokeaha.114.003130#
Mendola, P.,et al.(2019). Air pollution and preterm birth: Do air pollution changes over time influence risk in consecutive pregnancies among low-risk women? ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6765877/
Simon, S. (2019). Lung cancer risks for non-smokers. cancer.org/latest-news/why-lung-cancer-strikes-nonsmokers.html
World Health Organization. (2018). More than 90% of the world's children breathe toxic air every day [News release]. who.int/news-room/detail/29-10-2018-more-than-90-of-the-world%E2%80%99s-children-breathe-toxic-air-every-day