Este o afectiune cutanata fungica ce apare la un anumit grup de indivizi, are o mare tendinta de recidiva chiar si in conditiile efectuarii tratamentului si o capacitate redusa de contagiozitate.
Principalul agent etiologic este un fung lipofilic ce apartine grupei drojdiei de bere si il intalnim sub doua forme de prezentare: Pitirosporum orbiculare ce are o forma rotunda iar a doua forma este Pitirosporum ovale cu forma tipica ovala. Cele doua forme reprezinta acelasi microorganism numit Malassezia furfur ce face parte din flora normala a pielii si il intalnim cu precadere in zonele unde glandele zebacee au o activitate crescuta.
Factorii favorizanti pentru dezvoltarea acestei micoze sunt: caldura excesiva, sarcina, obezitatea, transpiratia abundenta si o igiena precara.
Exista si anumite conditii patalogice care pot predispune la aparitia afectiunii cum ar fi imunitatea scazuta a organismului ce duce la trecerea fungului din starea sa profita in starea patogena date de corticoterapie, malnutritie, infectia HIV-SIDA, tratamentul cu contraceptive orale pe o perioada lunga de timp, boala CUSHING, suprarenalectomia si alte afectiuni nedepistate.
Boala o intalnim cel mai frecvent la tineri, localizata in zonele bogate in glande sebacee, iar leziunile sunt mici si multiple sub forma de macule circulare cu dimenisuni intre 0,5-1 cm, acoperite cu scoame fine, greu vizibile care se pot pune in evidenta mai usor la manevra de raclare cu bisturiul sau unghia sub o lampa de microscop. Acest semn poarta denumirea de “Semnul talajului” sau “Semnul unghiei” si este pactonomonic pentru aceasta afectiune.
Maculele au culori diferite de la brun pana la maroniu inchis, rosii sau acromice, iar uneori la acelasi individ pot fi evidentiate pete de o singura culoare sau un amestesc de culori cu predominanta unei anumite culori (versicolor).
Distributia predilecta este la nivelul toraceului cu extindere de la zona cervical-posterioara, latero-cervicala si pana la cervicala-anterioara, apoi la nivelul toracelui anterior si posterior, in axile, pe membrele superioare si zona periobilicala.
Uneori in formele extinse si neglijate terapeutic ani de zile, eruptia poate lua aspectul unor placarde de mari dimensiuni cu forme si contururi geografice.
In cazul copiilor leziunile sunt localizate frecvent la nivelul fetei, fruntii si a gatului, fiind usor de confundat cu leziunile din pitiriazisul alb al fetei sau cu eczematite acromiante legate de infectii cu pornirea din sfera ORL sau sfera stomatologica.
Pe perioada iernii, aceste leziuni maculoase sunt mai putin exprimate iar odata cu atenuarea bronzarii majoritatea pacientilor sesizeaza o vindecare spontana fapt ce duce la temporizarea tratamentului pana la o noua recadere a eruptiei.
Subiectiv este faptul ca adultii cu varsta intre 15-24 ani sunt mai predispusi, iar sexul masculin este mai predispus decat cel feminin si nu este o infectie contagioasa care sa fie transmisa si celorlalti membri sau partenerilor de viata. Exista si cazuri in care intalnim mai multi membri ai aceleiasi familii probabil, datorita agregarii familiale si sensibilizarii tegumentare.
Eruptia din pitiriazis este nepruriginoasa in majoritatea cazurilor, insa in formele extinse si la persoanele care transpira abundent apare si o mancarime caracteristica.
Boala poate evolua cu numeroase recidive dupa tratament sau cu perioade lungi in care nu exista nicio eruptie. In general se observa o ameliorare a afectiunii odata cu inaintarea in varsta, posibil si prin dezvoltarea unei imunitati asupra infectiei fungice sau prin reducerea secretiei glandelor sebacee, si prin procesul de dezhidratare al pielii dat de varsta .
Diagnosticul se stabileste clinic in urma examinarii pacientului si evidentierii petelor caracteristice, iar in unele cazuri sunt necesare analize suplimentare precum:
- examinarea cu lampa WOOD (lumina negra) unde leziunile fungice capata o fluorescenta galben-verziuie iar diagnosticul se stabileste pe loc;
- examen microscopic direct cu hidroxid de potasiu ce ne ofera un rezultat in aproximativ 20 de minute;
- biopsie cutanata pentru stabilirea tratamentului si un diagnostic diferential corect;
- culturi fungice, o metoda mai putin sensibila ce ne ofera un rezultat in aproximativ doua saptamani
Examenul micologic direct evidentiaza hifele ce au un aspect fragmentar printre care putem observa sporii si se creeaza asa numita imagine de “Spaghetti cu carne”.
Diagnosticul diferential il facem in primul rand cu pitiriazisul alb ce este o afectiune tipica fetei apoi cu dermatita seboreica, cu vitiligo, cu sifilisul secundar si cu pitiriazisul rozat Gibert.
Formele usoare se trateaza cu preparate anti fungice topice ce sunt aplicate pe toate zonele afectate, in special seara, inainte de culcare si pe o perioada de cel putin doua-patru saptamani stabilita de catre medical dermatolog.
Pe langa cremele cu aplicare locala, medicul dermatolog mai poate recomanda si sampon sau gel de dus ce au in compozitia lor substante anti fungice.
Tratamentul sistemic se recomanda in formele extinse de pitiriazis versicolor sau in formele recidivante in lipsa unui raspuns terapeutic eficient cu un preparat topic. Se vor prescrie medicamente cu doza unica de administrare si cu repetare la intervale fixe de timp.
De retinunt este faptul ca petele de la nivelul pielii nu sunt permanente, ele vor disparea dupa o perioada de aproximativ una, doua luni de la finalizarea tratamentului. Petele de culoare mai inchisa revin progresiv la culoarea pielii normale, iar petele mai deschise se coloreaza normal dupa expunerea la soare.
Este indicat ca pe perioada tratamentului, igiena personala sa fie una riguroasa, lenjeria de corp, hainele sa fie schimbate zilnic, iar prosoapele si lenjeria de pat sa fie spalate la temepraturi inalte si cu detergent cu rol anti bacterian puternic pentru a preveni eventualelor recidive.
In marea majoritate a cazurilor afectiunea cutanata se rezolva fara complicatii, insa daca tratamentul nu este mentinut corespunzator, recidivele pot fi frecvente.