Argiroza, numita si argirie, este o afectiune rara care provoaca coloratia pielii in nuante de albastru sau gri. Aceasta modificare a culorii pielii apare atunci cand organismul intra in contact cu cantitati excesive de argint. Trebuie cunoscut faptul ca oamenii vin in contact zilnic cu cantitati foarte mici de argint, dar acestea au valori atat de mici incat organismul le poate elimina cu usurinta fara a exista efecte adverse asociate.
Argintul este prezent in cantitati foarte scazute in numeroase obiecte din mediul inconjurator, inclusiv in alimente, apa potabila sau chiar in aerul respirat.
In ciuda acestor lucruri, riscul de argiroza poate creste in urmatoarele situatii:
- expunerea prelungita la cantitati mici de argint;
- expunerea unica la o doza mare de argint.
Singura manifestare caracteristica argirozei consta in colorarea tegumentelor in albastru sau gri. Aceasta schimbare a culorii poate fi regasita, de asemenea, la nivelul mucoaselor. De exemplu, buzele, gingiile, pasajele nazale si conjunctivele pot suferi schimbarea culorii in albastru sau cenusiu.
Argiroza este produsa de excesul de argint din organism. Particulele de argint pot intra in organismul unei persoane prin intermediul gurii sau direct prin piele si mucoase. Atunci cand argintul intra in corp prin cavitatea bucala, argiroza capata forma generalizata, colorarea anormala regasindu-se pe intreaga suprafata a pielii, dar si a mucoaselor si a organelor interne. Argintul care patrunde in organism prin piele produce argiroza localizata, caracterizata prin schimbarea culorii la nivelul zonei de contact dintre piele si argint.
Anumiti factori pot afecta gradul de colorare a pielii. Acestia includ:
- nivelurile de argint din corp – nivelurile mai ridicate de argint produc schimbari semnificative ale culorii corpului, comparativ cu nivelurile scazute;
- gradul de expunere la soare – melanina este un pigment natural al pielii care determina ca pielea sa se inchida la culoare ulterior expunerii la lumina solara. In cazul argirozei, particulele de argint stimuleaza eliberarea unui exces de melanina. Drept consecinta, anumite parti ale corpului pot deveni mai intunecate. Aceste zone includ in mod obisnuit fata, gatul si bratele;
- timpul – in stadiile incipiente ale argirozei, pielea poate capata nuante de albastru. Totusi, de-a lungul a mai multor luni sau ani, zonele afectate capata culori mai inchise, de exemplu gri ardezie.
Oamenii de stiinta inca nu cunosc exact cantitatea de argint suficienta pentru a provoca aparitia argirozei. Cu toate acestea, persoanele care au cel mai mare risc de a dezvolta afectiunea sunt cele cu locuri de munca sau hobby-uri care implica expunerea prelungita la argint. Exemplele includ mineritul de argint, prelucrarea fotografiilor sau fabricarea bijuteriilor.
Urmatorii factori pot expune oamenii la cantitati excesive de argint si la cresterea riscului de a dezvolta argiroza:
- utilizarea pe termen lung a suplimentelor pe baza de argint coloidal;
- utilizarea pe termen lung a medicamentelor care contin argint;
- utilizarea frecventa a spray-urilor nazale sau a picaturilor de ochi care contin argint;
- utilizarea prelungita a produselor cosmetice care au in compozitie argint;
- existenta unor plombe dentare din argint;
- urmarea regulata a tratamentelor cu acupunctura ce implica ace fabricate din argint.
Pentru a pune un diagnostic corect, medicii pot solicita probe de sange, urina si scaun de la o persoana suspectata de argiroza. Aceste produse biologice vor demonstra daca o persoana a intrat in contact cu argintul in ultima saptamana.
Pentru a confirma diagnosticul de argiroza, medicii pot efectua, de asemenea, biopsia cutanata. Aceasta procedura implica indepartarea unei mici bucati de piele pentru a fi analizata in amanunt sub microscop.
Medicul va trebui sa excluda alte afectiuni de sanatate care pot determina schimbarea culorii pielii in albastru sau gri. Astfel, diagnosticul diferential se face cu:
- ocronoza exogena – se caracterizeaza prin schimbarea culorii pielii si mucoaselor in negru sau maro din cauza expunerii prelungite la acidul homogentizinic. De exemplu, afectiunea apare in urma utilizarii prelungita a cremelor iluminatoare ce contin hidrochinona;
- crinoza – hiperpigmentarea pielii cauzata de utilizarea pe termen lung a sarurilor de aur. Sarurile de aur sunt folosite adesea pentru tratarea artritei reumatoide;
Hemocromatoza – se refera la absorbtia exagerata a fierului de catre organism. Trebuie subliniat faptul ca aceasta afectiune poate fi fatala da nu se instituie tratament adecvat.
In prezent, nu exista nici un remediu curativ pentru argiroza, dar cercetarile recente indica faptul ca terapia cu laser poate imbunatati semnificativ aspectul pielii. Laserul utilizat pentru acest lucru este un laser special care furnizeaza impulsuri de lumina cu o intensitate ridicata.
In 2015, cercetatorii au realizat o revizuire a alte sase studii, dorind sa investigheze eficacitatea acestui tip de tratament. Astfel, s-a constatat ca tratamentul cu laser poate imbunatati aspectul pielii in mod rapid si pe termen lung. Totusi, mai sunt necesare studii suplimentare pentru a se confirma eficacitatea laserului.
Recomandarile suplimentare pentru limitarea accentuarii simptomatologiei produse de argiroza includ urmatoarele elemente:
- utilizarea protectiei solare cu un factor de protectie SPF ridicat, de obicei de +50;
- limitarea expunerii la soare;
- purtarea de imbracaminte si ochelari de protectie atunci cand se lucreaza cu argint;
- evitarea medicamentelor si a suplimentelor cu argint;
- evitarea utilizarii de produse cosmetice care au in compozita lor argint.
Studiile au demonstrat ca un numar extrem de mic de oameni au murit din cauza supraexpunerii la argint. De fapt, persoanele cu argiroza au sanse foarte mici sa observe alte efecte negative asupra sanatatii ca urmare a starii lor de sanatate. Cu toate acestea, modificarile survenite la nivelul pielii pot duce la tulburari psihologice. Astfel, unii pacienti se simt deprimati, anxiosi sau retrasi din punct de vedere social, mai ales daca tratamentul nu reuseste sa duca la rezultatele dorite.
Persoanele care se simt deprimate sau anxioase trebuie sa comunice acest lucru medicului, deoarece pot necesita terapie. Terapiile prin vorbire pot ajuta ca persoanele afectate sa isi gestioneze mult mai usor simptomele psihologice aparute. Este de remarcat faptul ca depresia constituie o urgenta medicala, avand risc de ganduri suicidare. Din acest motiv interventia medicului este absolut necesara.
Argiroza este o afectiune care se dezvolta ca rezultat al introducerii de particule de argint in organism. Excesul expunerii la argint duce la colorarea in albastru sau gri a tegumentelor si mucoaselor. Cu toate acestea, argiroza reprezinta doar o afectiune cu efecte cosmetice, neafectand in mod negativ sanatatea fizica a unei persoane. Pentru unii oameni, totusi, schimbarile survenite la nivelul pielii pot duce la diferite tulburari psihologice.
Bibliografie:
Griffith, R. D., et al. (2015). 1064 nm Qswitched Nd: YAG laser for the treatment of argyria: A systematic review [Abstract]. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/jdv.13117
Jung, I., et al. (2017). A case of generalized argyria presenting with muscle weakness. https://aoemj.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40557-017-0201-0
Lencastre, A., et al. (2013). Argyria — case report. http://www.scielo.br/scielo.php?pid=S0365-05962013000300413&script=sci_arttext
Ngan, V. (2017). Argyria. https://www.dermnetnz.org/topics/argyria/
Park, S.-W., et al. (2013). Medical concern for colloidal silver supplementation: Argyria of the nail and face. https://www.researchgate.net/publication/235797887_Medical_Concern_for_Colloidal_Silver_Supplementation_Argyria_of_the_Nail_and_Face
Public health statement for silver. (2015). https://www.atsdr.cdc.gov/phs/phs.asp?id=537&tid=97
Rodriguez, V., et al. (2017). Silver-containing wound cream leading to argyria—always ask about alternative health products. https://www.amjmed.com/article/S0002-9343(16)31251-7/fulltext