Astmul este o boala cronica inflamatorie a plamanilor si cailor respiratorii, care afecteaza aproximativ 5 persoane din 100. Rata de incidenta a afectiunii creste in medie cu 50% la fiecare 10 ani.
La nivel mondial, intre 100 si 150 de milioane de oameni sufera de astm, conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In Europa, statisticile arata ca peste 30 de milioane de persoane sunt astmatice.
In Romania, exista peste 1 milion de bolnavi de astm, conform datelor Societatii Romane de Pneumologie. Dintre acestea, 10% sufera de astm sever!
Astmul poate aparea la orice varsta, dar de obicei debuteaza in copilarie.
Nu se cunoaste motivul pentru care apare doar la anumite persoane.
Crizele de astm pot fi provocate de mai multi factori, denumiti factori declansatori, printre care se numara aerul rece, efortul fizic, stresul, unele medicamente (aspirina sau ibuprofenul), infectiile virale si alergenii.
Alergeni pot fi polenul, blana animalelor, praful din casa, poluarea, anumite alimente (ouale, nucile, soia, graul, pestele), parfumuri si fumul de tigara (aproximativ jumatate dintre cazurile noi de astm apar la fumatori), gandacii (este demonstrat ca oamenii care traiesc in case infestate cu gandaci au de patru ori mai multe riscuri sa faca astm decat ceilalti), mediul de la serviciu (astmul ocupational apare ca o reactie la alergeni de la locul de munca).
Organizatia Mondiala a Sanatatii atrage atentia ca schimbarile climatice si poluarea au impact direct asupra sanatatii oamenilor si mai ales a sanatatii plamanului. Cresterea continua a temperaturilor va conduce la cresterea poverii astmului.
Cele mai frecvente trei expresii folosite de pacienti pentru a descrie criza astmatica sunt: lipsa de aer, sufocare si frica.
Simptomele astmului variaza de la o persoana la alta.
Manifestarile bolii sunt cauzate de inflamarea si ingustarea cailor respiratorii (cai aeriene, bronsii).
Simptomele astmului includ:
- respiratie suieratoare
- tuse in timpul noptii
- racelile care dureaza mai mult de 10 zile
- tuse/respiratie suieratoare/senzatie de presiune toracica dupa miscare/efort fizic.
- expunere la alergeni
- contact cu aer rece.
Pentru diagnnosticarea astmului, medicul pneumolog va tine cont de simptomele bolii, istoricul familial si medical al pacientului, dar si de rezultatele examenului fizic.
Investigatiile necesare diagnosticarii autismului include spirometria (test de laborator care masoara functia pulmonara), radiografia pulmonara (pentru a exclude alte posibile afectiuni respiratorii), testare la alergeni (testare pe piele), analize de sange (pentru investigarea anumitor alergii).
Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi tinut sub control. Scopul tratamentului este reducerea si prevenirea atacurilor de astm, denumite si episode sau crize si care se manifesta prin tuse, dispnee, respiratie suieratoare, senzatie de sufocare, anxietate.
Medicamentele pentru astm sunt recomandate de medic in functie de gravitatea bolii.
Exista doua tipuri de medicamente:
- de intretinere care controleaza, care trateaza boala si se administreaza zilnic.
- “de urgenta”, “de salvare”, care se administreaza la nevoie.
Cea mai simpla terapie in astm este cea inhalatorie (cu spray-uri), care trebuie administrata corect, pentru a fi eficienta.
Daca nevoia este zilnica si depaseste 6-8 pufuri, inseamna ca boala nu este bine tinuta in frau, iar tratamentul de fond trebuie amplificat.
De asemenea, medicii atrag atentia ca, desi efectul asupra simptomelor este imediat, medicamentele “urgenta”, “de salvare”, nu reprezinta tratamentul propriu-zis al astmului. Acestea nu pot inlocui tratamentul de intretinere, care controleaza, care trateaza boala si se administreaza zilnic!
Un studiu efectuat de Societatea Romana de Pneumologie arata ca multi pacienti romani nu isi iau tratamentul din diverse motive.
Cea mai importanta cauza este uitarea: 49% dintre pacienti uita sa isi administreze medicatia zilnic.
Aproape jumatate dintre pacienti (47%) renunta la medicatie cand se simt mai bine, cu toate ca astmul este o boala cronica.
Alte motive pentru care pacientii renunta la tratament sunt teama de efecte adverse (33%), convingerea ca medicamentele sunt inutile (26%), convingerea ca medicatia afecteaza viata de zi cu zi (24%).
40% dintre pacienti renunta la medicatia inhalatorie din motive financiare.
In fiecare an, la data de 7 mai este marcata Ziua Mondiala de Lupta impotriva Astmului. Specialistii din intreaga lume atrag atentia asupra acestei boli care poate fi tinuta sub control. Societatea Romana de Pneumologie organizeaza testari gratuite (spirometrii) in Bucuresti pentru pacienti si persoane la risc.
”STOP pentru astm este sloganul sub care se desfasoara in acest an Ziua Mondiala de lupta impotriva astmului. Pacientii trebuie sa faca testari periodice (spirometrii), sa evalueze detaliat simptomele impreuna cu medicul si, cel mai important, sa ia tratamentul cu acuratete. Astfel astmul poate fi controlat”, spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, presedintele Societatii Romane de Pneumologie.
Spirometriile sunt testarile cele mai simple, neinvazive, nedureroase si deloc consumatoare de timp pe care le poate face cineva cu probleme respiratorii.
Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi tinut sub control cu ajutorul medicatiei. Este esential ca orice bolnav sa cunoasca simptomele specifice si factorii declansatori.
Prezenta oricarora dintre aceste semne si simptome ar trebui sa sporeasca suspiciunea cu privire la astm:
- respiratie suieratoare - sunete inalte, ca de fluierat, la expiratie – in special la copii.
- antecedentele medicale care includ oricare dintre urmatoarele: tuse, mai severa, in special noaptea, respiratie suieratoare recurenta, respiratie dificila recurenta, constrictie toracica recurenta.
- simptomele apar sau se agraveaza noaptea, trezindu-va din somn.
- simptomele apar sau se agraveaza sezonier.
- eczeme, febra fanului (rinita alergica) sau antecedente de astm sau boli atopice in familie.
- simptomele apar sau se agraveaza in prezenta animalelor cu blana, aerosolilor chimici, schimbarilor de temperatura, acarienilor din praful de casa, medicamentelor (aspirina, betablocante), exercitiilor fizice, polenului, infectiilor respiratorii (virale), fumului, exprimarii emotiilor puternice.
- simptomele raspund la tratamentul antiastmatic.
- racelile „se localizeaza direct in piept” sau dureaza mai mult de 10 zile pana la vindecare.
Situatii in care trebuie sa apelati la medicul pneumolog:
- aveti simptome atat ziua, cat si noaptea, care va limiteaza activitatile obisnuite.
- aveti o criza de astm care va pune in pericol viata.
- dupa instituirea tratamentului, observati ca starea dumneavoastra nu se imbunatateste in 3-6 luni sau medicul considera ca raspunsul la tratament nu este cel asteptat.
- aveti simptome neobisnuite sau dificil de diagnosticat.
- aveti alte afectiuni, cum sunt febra fanului sau sinuzite, care complica evolutia astmului.
- aveti nevoie de mai multe teste de diagnostic, care sa identifice cauzele simptomelor.
- aveti nevoie de mai multa consiliere legata de planul de tratament, medicatie sau factorii declansatori ai astmului.
- aveti nevoie de administrare de corticosteroizi cu administrare orala sau de conrticosteroizi inhalatori in doze foarte crescute.
- ati luat corticosteroizi cu administrare orala, mai mult de 2 ori intr-un an.
- ati fost internat din cauza astmului.
- aveti nevoie de ajutor sa identificati factorii declansatori.
- aveti un copil cu varsta intre 0-4 ani, care are simptome astmatice in fiecare zi si 3-4 nopti pe saptamana sau un copil de orice varsta, care are simptome mai mult de 3 zile pe saptamana si simptome nocturne, mai mult de doua ori pe luna.