Inima este organul ce asigura circulatia sangelui la nivelul intregului organism. Pentru a isi indeplini activitatea se contracta, punand sangele in miscare. Fiecare contractie a inimii genereaza pulsul care, atunci cand este monitorizat, poate aduce informatii cu privire la activitatea cordului.
Trebuie facuta o diferenta intre puls si bataile cardiace; astfel ca, pulsul reprezinta un eveniment mecanic pe care sangele il produce la nivelul vaselor din periferie cu fiecare contractie a inimii.
Pe de alta parte, frecventa cardiaca reprezinta numarul de batai/contractii pe care inima le realizeaza in fiecare minut si se exprima in batai/minut. De cele mai multe ori, cele doua evenimente sunt superpozabile - pulsul si bataile cardiace, dar sunt anumite patologii care produc o discrepanta intre cele doua.
Exista o serie de tehnici prin care pulsul si bataile inimii pot fi monitorizate/masurate. In cazul pulsului, cea mai la indemana metoda este reprezentata de compresia cu doua degete a zonei situate la incheietura mainii usor in spre exterior.
Se va percepe la nivelul celor doua degete unda de puls. Numarand aceste pulsatii timp de un minut se determina pulsul/minut.
O alta tehnica de determinare a pulsului este cu ajutorul unui aparat numit pulsoximetru. Acesta este un aparat ce contine un senzor cu lumina infrarosie, iar prin introducerea degetului aratator in acest aparat se poate determina pulsul.
Arterele carotide nu trebuie niciodata palpate bilateral in acelasi timp! Trebuie evitata palparea/compresia carotidelor pe perioada mai lunga de 15 secunde. Miscarile prin care se maseaza zona de proiectie a arterelor carotide trebuie, de asemenea, evitate.
La acest nivel exista niste receptori (senzori) care daca sunt stimulati bilateral pot produce sincopa.
Pulsul este adesea confundat cu ritmul cardiac, dar se refera, in schimb, de cate ori pe minut arterele se extind si se contracta, ca raspuns la actiunea de pompare a inimii.
Puls paradoxal, cunoscut si sub denumirea de - pulsul Kussmaul - consta in diminuarea sau chiar disparitia pulsului in timpul inspirului. Acest lucru este intalnit de obicei in patologii, cum ar fi pericardite cu exudat si in simfizele pericardice.
Pulsul alternant este caracterizat de prezenta unui puls regulat ca ritm, cu o amplitudine alternanta a undelor: dupa fiecare puls normal, urmeaza unul mai slab si mai mic.
Traduce o afectare a contractiei miocardului.
Pulsul "celer et altus" este un puls caracterizat de o amplitudine mare si o viteza de coborare crescuta. Acest tip de puls este caracteristic insuficienei aortice.
Pulsul "tardus et parvus" este un puls caracterizat de o amplitudine mica ce se o intinde pe o perioada mai lunga de timp (durata mai mare). Este intalnit in patologii de tipul stenozei aortice.
In cazul batailor inimii, determinarea se poate face cel mai simplu cu ajutorul unui stetoscop sau in cazul serviciilor specializare de medicina cu ajutorul unui electrocardiograf (aparat EKG).
Se fixeaza stetoscopul in dreptul inimii si se asculta bataile; se numara in decursul unui minut numarul de batai care se aud. Astfel, se determina numarul de batai/minut ale inimii. Prin determinarea frecventei, dar si a felului in care inima se contracta pot fi determinate o serie de boli cardiace.
Numarul normal de contractii pe care un adult trebuie sa le aiba (batai/minut) este situat intre 60-100 pe minut in timpul repausului. In cazul exercitiului fizic, rata de contractie/minut a inimii este normal sa creasca, fara insa a reprezenta o situatie anormala - contractii de ordinul 120-140/minut.
Frecventa cu care inima bate nu este singurul factor care trebuie avut in vedere atunci cand se ia in considerare sanatatea sa. Ritmul batailor inimii este, de asemenea, important. Inima ar trebui sa bata cu un ritm constant si ar trebui sa existe un decalaj regulat intre batai.
Muschiul cardiac are un sistem electric care spune cand sa bata si sa impinga sange la nivelul intregului organism. Un sistem electric defect poate duce la un ritm cardiac anormal.
Este normal ca ritmul cardiac sa varieze pe tot parcursul zilei ca rspuns la exercitiu, anxietate, entuziasm si frica. Cu toate acestea, o persoana nu ar trebui sa fie constienta de bataile inimii.
In momentul in care o persoana devine constienta de bataile cordului, acestea se numesc palpitatii si, de cele mai multe ori, trimit persoana in cauza la medic.
O persoana poate, de asemenea, sa simta senzatia ca inima scapa sau “sare” o bataie, sau poate simti ca a existat o bataie suplimentara.
Un ritm suplimentar este numit bataie ectopica. Bataile ectopice sunt foarte frecvente, de regula inofensive si nu necesita tratament.
Persoanele preocupate de palpitatii sau batai ectopice ar trebui sa vorbeasca cu medicul lor, care va efectua o electrocardiograma (ECG) pentru a evalua ritmul cardiac si frecventa cu care inima se contracta.
Exista multe tipuri diferite de ritm cardiac anormal. Tipul de ritm depinde de locul in care inima incepe ritmul anormal sau daca acesta provoaca inima sa bata prea repede sau prea lent.
Cel mai frecvent ritm anormal este fibrilatia atriala. Aceasta inlocuieste bataile inimii normale cu un model neregulat - contractii haotice care nu respecta pattern-ul normal de contractie.
Fibrilatia atriala se obiectiveaza cu ajutorul efectuarii unei electrocardiograme. Este o aritmie care necesita tratament anticoagulant, pentru a preveni aparitia episoadelor embolice (aparitia unor cheaguri de sange in circulatia sanguina).
Un ritm rapid al inimii este, de asemenea, cunoscut sub numele de tahicardie si poate aparea ca urmare a unor ritmuri anormale: tahicardia supraventriculara (TSV), tahicardie sinusala inadecvata, flutterul atrial, fibrilatia atriala (AF), tahicardie ventriculara (VT), fibrilatia ventriculara (VF).
Tahicardia poate prezenta urmtoarele simptome: palpitatii, batai accelerate ale inimii, stari de ameteala, slabiciune, lesin.
Ritmurile lente ale inimii apar in patologii, cum ar fi blocul atrioventricular (AV), blocul de ramura si sindromul tahicardie-bradicardie, se numesc bradicardii.
Bataile sanatoase ale inimii sunt esentiale pentru protejarea sanatatii cardiace.
In timp ce exerciiile fizice sunt importante pentru promovarea unei frecvente cardiace scazute si sanatoase, exista cativa pasi pe care o persoana ii poate lua pentru a-si proteja sanatatea inimii. Acesti pasi includ:
• Reducerea stresului: Stresul poate contribui la cresterea frecventei cardiace si tensiunii arteriale. Modalitatile de a mentine stresul la cote joase includ respiratia profunda, yoga si meditatia.
• Evitarea tutunului: Fumatul conduce la o frecventa cardiaca mai ridicata, iar renuntarea la acesta poate sa o reduca la un nivel normal.
• Pierderea in greutate: Greutatea corporala mai mare inseamna ca inima trebuie sa munceasca mai mult pentru a oferi intregului organism oxigen si substante nutritive.