Din ce in ce mai des, asteniile sezoniere afecteaza persoanele din jur, fie sanatoase, fie bolnave. Asteniile sezoniere apar in special primavara (astenia de primavara) si toamna (astenia de toamna), dar pot afecta o persoana si in celelalte anotimpuri.
In sine, asteniile sezoniere nu intra in nosologia medicala (nu sunt boli clasificabile), dar se pot agrava si pot duce la diferite afectiuni patologice.
Conform specialistilor, astenia reprezinta o tulburare caracterizata printr-un sentiment general de oboseala si slabiciune fizica si psihica.
De asemenea, acestia considera ca asteniile sezoniere au drept cauza dificultatile organismului de a se adapta la schimbarile de mediu survenite cu trecerea de la un anotimp la altul, in special la primavara si toamna.
Se estimeaza ca asteniile sezoniere afecteaza 2-8% din populatia Europei, dar poate sa atinga si 10% in unele regiuni geografice. Sexul feminin este mult mai predispus, 4 din 5 persoane afectate fiind femei.
Grupa de varsta cea mai afectata este situata intre 20 si 30 de ani, dar, cu toate acestea, simptomele pot sa apara si mai devreme.
Modificarile sezoniere implica schimbari ale duratei zilei, dar si schimbari ale temperaturii. Organismul incearca sa faca fata acestor schimbari, dar, uneori, reuseste cu dificultate.
Din acest motiv, din ce in ce mai multe persoane afirma ca sufera de astenie de primavara sau de toamna. Cele mai caracteristice simptome sunt reprezentate de:
• Senzatie de epuizare;
• Dureri de cap;
• Mialgii;
• Hipotensiune arteriala;
• Tulburari de somn, ce pot include insomnii si hipersomnii;
• Tulburari de concentrare si memorie;
• Stari de nervozitate;
• Iritabilitate si anxietate;
• Dorinta de a evita contactul social;
• Apatie si lipsa motivarii;
• Scaderea apetitului alimentar sau supraalimentare;
• Reducerea apetitului sexual;
• Pierderea interesului fata de propriul aspect fizic;
• Tristete si melancolie nejustificata.
Tabloul clinic poate varia de la persoana la persoana, dar, de cele mai multe ori se aseamana cu cel ale depresiei. Din acest motiv, uneori, diagnosticul poate fi dificil de pus. Totusi, trebuie retinut faptul ca depresia reprezinta o complicatie a asteniei sezoniere.
Exista o serie de factori care afecteaza in mod vizibil debutul asteniilor de sezon. Acesti factori includ schimbarea conditiilor meteorologice, cresterea sau scaderea numarului de ore de lumina solara si unele schimbari ale rutinei zilnice, cum ar fi orele de somn sau pentru mese. Pentru a face fata acestor schimbari, in corpul uman au loc diferite modificari hormonale.
Serotonina este un neurotransmitator care afecteaza starea de spirit a unei persoane. Nivelul scazut al luminii solare din lunile de toamna si de iarna poate afecta nivelul de serotonina al unei persoane. Cercetatorii au demonstrat ca nivelurile scazute de serotonina s-au dovedit a fi corelate cu aparitia depresiei.
De asemenea, melatonina, un hormon ce are rol in influentarea somnului, a fost legata de aparitia asteniei sezoniere. Dezechilibrele valorilor de melatonina sunt cauzate tot de perioadele lungi de intuneric.
Prin urmare, atunci cand zilele sunt mai scurte, productia acestui hormon creste si afecteaza ritmul circadian al unei persoane. Ritmul circadian reprezinta ceasul intern sau biologic al unei persoane.
Asteniile sezoniere nu au un tratament specific, dar exista anumite masuri ce pot ajuta la minimizarea efectelor. De asemenea, aceste masuri sunt folosite pentru a accelera procesul de adaptare sau chiar pentru preventia asteniilor.
Tratamentul cu lumina este una dintre metodele folosite. Poarta si denumirea de fototerapie si are ca efect suprimarea secretiei de melatonina. Aceasta terapie s-a dovedit a avea efecte benefice in 85% din cazuri.
Terapia implica expunerea persoanei la un dispozitiv ce emite lumini fluorescente albe, cu o intensitate mai mare chiar si de 10 ori decat lumina normala. Durata unei sedinte este de aproximativ 4 ore, iar pacientii isi pot desfasura o parte din activitatile normale, precum consumul de alimente sau cititul.
Daca terapia cu lumina nu are efectele dorite, anumite medicamente antidepresive pot avea efecte eficiente in reducerea sau eliminarea simptomelor, insa trebuie luate in considerare efectele secundare ale acestora.
Discutiile cu medicul sunt obligatorii inainte de a incepe orice tratament medicamentos.
In unele studii, s-a demonstrat ca mersul la psiholog si urmarea terapiei cognitiv-comportamentale sunt metode ce pot avea efecte benefice.
Alte metode ce pot ajuta la reducerea simptomelor si la trecerea mai usoara peste schimbarile sezoniere implica:
• Adaptarea locului de munca la noile conditii climatologice si de iluminare;
• Realizarea unui program fix pentru mese si odihna, astfel incat corpul sa-si gaseasca echilibrul. Specialistii recomanda ca somnul profund sa aiba o durata de aproximativ 8 ore;
• Urmarea unei alimentatii sanatoase si echilibrate, cu un aport bogat de vitamina C, vitamina E, magneziu, fier si calciu;
• Realizarea de exercitii fizice pentru cel putin 30 de minute pe zi;
• Realizarea unor activitati ce produc buna dispozitie. Hobby-urile sau jocurile de societate sunt extrem de eficiente;
• Mentinerea unei stari optime de hidratare. Se recomanda consumul a 2 litri de lichide in fiecare zi, de preferat apa;
• Invatarea si efectuarea unor tehnici de respiratie. Exercitiile de respiratie sunt benefice pentru relaxare.
Deoarece asteniile sezoniere au un model previzibil de recurenta, masurile preventive pot ajuta la reducerea simptomelor.
Unele forme de prevenire pot include inceperea terapiei cu lumina si practicarea exercitiilor fizice inainte de inceperea anotimpului care declanseaza probleme.
Meditatia si alte tehnici de gestionare a stresului sunt alti factori ce pot ajuta.
Petrecerea a mai mult timp in aer liber si obisnuirea treptata cu schimbarile ce au loc pot fi metode care sa ajute la prevenirea asteniei.
Chiar daca in cele mai multe cazuri asteniile de sezon sunt inofensive, semnele si simptomele lor trebuie luate in serios de fiecare data. Daca sunt lasate netratate si se agraveaza, asteniile sezoniere pot provoca anumite complicatii. Acestea includ:
• Depresie;
• Retragere din mediul social;
• Probleme la locul de munca sau la scoala;
• Abuz de substante;
• Ganduri sau comportamente suicidale.
Persoanele cu anumite afectiuni de sanatate pot avea o predispozitie mai mare la complicatiile asteniilor sezoniere.
Astenia sezoniera nu reprezinta o boala, dar poate provoca diferite complicatii daca nu este tratata. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, astenia sezoniera este o tulburare usoara si tranzitorie care se rezolva de la sine.
Pentru a preveni astenia, odihna suficienta este extrem de importanta. Respectarea unui program de somn, mentinerea unei diete echilibrate si practicarea de exercitii fizice si intelectuale sunt alte metode prin care efectele asteniei pot fi evitate.
De asemenea, suplimentele alimentare pe baza de vitamine, minerale si aminoacizi pot fi utile.
Daca simptomatologia indusa de astenie este severa, solicitarea sfatului unui medic este extrem de importanta.