De-a lungul timpului, s-au realizat mai multe studii clinice care atesta legatura dintre consumul de alcool si riscul aparitiei cancerului.
Numeroase studii epdemiologice au aratat stransa legatura dintre alcool si fumat, ce par a coactiona in patogenia neoplasmelor de cai digestive superioare; cele mai frecvente localizari fiind: neoplasmele cavitatii bucale, faringe, laringe, esofag.
Consumul de alcool ce depaseste 45ml/zi este considerat factor cancerigen, riscul aparitiei cancerului fiind proportional cu nivelul expunerii. Alcoolul distruge mucoasele, fapt ce creste susceptibilitatea de aparitie a unui neoplasm.
Alcoolul poate amplifica efectul cancerigen al fumatului, acesta detinand proprietati de solubilitate si citotoxicitate, crescand rata mutatiilor celulare.
Consumatorii cronici de alcool pot suferi de carente nutritionale, fapt ce determina dezechilibre metabolice, distrugerea integritatii mucoaselor; carente ale elementelor nutritionale (Zn, Fe); carente vitaminice (riboflavin – vitamina B2).
Cercetatorii au lansat ipoteza conform careia consumul de alcool este in stransa legatura cu aparitia sindromului Plummer-Vinson (boala rara, caracterizata prin disfagie, anemie prin deficienta de Fe, glosita, aclorhidrie si bride esofagiene).
Sindromul Plummer-Vilson (PVP) are o frecventa crescuta in randul femeilor din nordul Suediei.
Consumul cronic de etanol pare sa aiba si actiune imunsupresiva, amplificand riscul bolilor transmisibile.
Alcoolul provoaca leziuni hepatice, deoarece ficatul este sediul metabolizarii. In prima faza, alcoolul poate provoca steatoza hepatica, apoi patologie virala (hepatita alcoolica), ciroza hepatica (afectiune cronica, prin care tesutul hepatic normal este inlocuit de tesut fibrozat) si cancerul hepatic.
Consumul de alcool poate duce la aparitia a cel putin sapte tipuri de cancer.
Cele mai frecvente tipuri de cancer esofagian sunt adenocarcinomul si cel cu celule scuamoase. Alcoolul si tutunul sunt considerati factorii declansatori ai aparitiei cancerului esofagian scuamos.
Simptomele unui neoplasm esofagian sunt:
• Disfagie (greutate la inghitire);
• Pierdere ponderala intr-un timp scurt;
• Disfonie (raguseala);
• Tuse;
• Pirozis (senzatia de arsura in piept);
• Inapetenta (lipsa poftei de mancare).
Pentru diagnosticul neoplasmului esofagian este nevoie de o endoscopie digestiva superioara.
Statisticile au relevat o legatura stransa intre frecventa cancerului gastric si a celui esofagian, deoarece orificul cardia (cel care face legatura intre esofag si stomac) este expus aceleiasi concentratii de alcool ca si esofagul.
Simptomele cancerului gastric sunt:
• Inapetenta;
• Pierdere ponderala brusca;
• Pirozis;
• Senzatia de plenitudine postprandiala, chiar si dupa o masa scazuta cantitativ;
• Disconfort abdominal/durere abdominala;
• Greata, varsatura.
Cancerul gastric poate fi diagnosticat prin gastroscopie, examen radiologic si biopsie.
Acest tip de cancer este adesea asociat cu consumul bauturilor tari.
Simptome pentru cancerul laringian sunt:
• Modificari ale fonatiei (vocea schimbata);
• Disfonie;
• Halena fetida (respiratia urat mirositoare);
• Pierdere ponderala brusca.
Diagnosticul cancerului laringian se face prin: laringoscopie, examen baritat, CT.
Exista dovezi ca alcoolul poate creste riscul de aparitie a cancerului de pancreas.
Nu este clara cantitatea de alcool ce poate creste riscul, insa unele studii sugereaza ca consumul a mai mult de 15g sau de doua unitati alcool pe zi duce la amplificarea riscului de aparitie a unui neoplasm pancreatic.
Simptomele cancerului pancreatic sunt:
• Inapetenta;
• Scadere brusca ponderala;
• Scaune negre/scaune deschise la culoare, urat mirositoare;
• Prurit (mancarimi piele, palme, talpi);
• Icter (colorarea galbena a ochilor si a pielii);
• Aparitia brusca a diabetului.
Pentru a diagnostica un neoplasm pancreatic sunt necesare urmatoarele investigatii: colangiopancreatografie retrograda, ecografie endoscopica, RMN, CT, laparoscopie, biopsie.
Acest neoplasm poate fi determinat de eliminarea alcoolului prin urina.
Semnele cancerului de prostata:
• Incontinenta urinara (pacientul isi pierde controlul asupra vezicii urinare);
• Nicturie (senzatia urgenta de urinare nocturna);
• Inflamatia zonei pelvine;
• Disurie (durere la urinare).
Pentru a diagnostica un neoplasm de prostata sunt recomandate: testul PSA (antigen prostatic specific), tuseul rectal, biopsia.
Acestea apar mai frecvent la expunerea de bauturi aloolice spirtoase decat la vin sau bere.
Semnele tumorilor orofaringiene sunt:
• Tuse;
• Disfagie;
• Scadere brusca in greutate;
• Inapetenta;
• Senzatia de “nod in gat”;
• Durere la nivelul urechii.
Diagnosticul tumorilor orofaringiene se face prin: CT, RMN, PET (tomografie cu emisie de pozitroni).
Acestea se dezvolta mereu pe un ficat cu o patologie existenta (ficatul cirotic).
Semnele neoplasmului hepatic:
• Inapetenta;
• Scadere brusca ponderala;
• Greturi/varsaturi;
• Icter;
• Dureri abdominale/ascita (umflarea abdomenului datorita acumularii de lichid in cavitatea peritoneala);
• Fatigabilitate (oboseala);
• Prurit.
Pentru diagnosticul neoplasmelor hepatice sunt necesare urmatoarele investigatii: AFP (alfa-fetoproteina) – analiza sange, ecografie, biopsie.
Studiile privind mortalitatea si morbiditatea determinate de consumul de alcool, dar si ascocierea acestui viciu cu un altul (fumatul) duce la necesitatea dezvoltarii activitatilor de educatie sanitara, avand ca scop educarea individului.
Din pacate, alcoolicii se adreseaza medicului in stadii avansate ale bolii, fiind prea tarziu.