Hipoxia cerebrala apare atunci cand creierul nu primeste suficient oxigen, chiar daca fluxul sanguin inca exista. Atunci cand alimentarea cu oxigen a creierului este oprita, se foloseste termenul de anoxie cerebrala. Hipoxia cerebrala poate fi o afectiune ce se instaleaza brusc ( de exemplu in cazul intoxicatiilor cu monixid de carbon ), sau lent ( in cazul pacientilor cu afectiuni pulmonare cronice - BPOC ). In general, privarea de oxigen a creierului, produce afectare doar in emisferele cerebrale, insa termenul este adesea folosit ca o afectare a aportului de oxigen la nivelul intregului creier.
Hipoxia cerebrala este o urgenta medicala deoarece creierul are nevoie de o cantitate constanta de oxigen si substante nutritive pentru a functiona corespunzator.
In hipoxia cerebrala, poate fi intrerupt doar aportul de oxigen, nu si cel al substantelor nutritive cerebrale, acest lucru putand aparea in:
- inhalatia de fum ( fie brusc in cazul unui incendiu, fie lenta in cazul expunerii profesionale prelungite la fum ); intoxicatia cu monoxid de carbon; afectiuni care produc paralizia musculaturii respiratorii - Scleroza laterala amiotrofica ( SLA ); urcatul la altitudini de peste 8000 m; compresia traheei - traumatisme toracice sau stangulare; boli pulmonare cronice - BPOC, astmul bronsic, infectiile pulmonare .
Anumite situatii presupun intreruperea atat a aportului de oxigen cat si al substantelor nutritive, catre creier:
- accidentul vascular cerebral ;leziuni cerebrale traumatice; stopul cardiac; tulburari de ritm cardiac; complicatii ale anesteziei generale; inecul; supradoze de medicamente sau droguri; valori scazute ale tensiunii arteriale ( sub 60 mmHg valoare sistolica ); traumatisme care provoaca pierderi majore de sange.
Simptomele lipsei de oxigen de la nivelul creierului pot fi severe sau usoare si depind de nivelul si durata privarii de oxigen.
Simptomele usoare ale hipoxiei cerebrale includ:
• Pierderea temporara a memoriei;
• Tulburari de miscare a anumitor parti ale corpului, lentoare motorie;
• Lipsa de atentie, dificultati in explimare;
• Judecata slaba.
Celulele creierului pot incepe sa moara dupa doar 5 minute de privare de oxigen. Cu cat durata intreruperii oxigenarii este mai mare, cu atat simptomatologia devine mai severa si cu sanse mai mici de reversibilitate.
Simptomele severe ale hipoxiei cerebrale includ:
• Somnolenta, obnubilare si chiar coma;
• Convulsii;
• Moarte cerebrala.
In cazurile de moarte cerebrala, nu mai exista activitate cerebrala -pupilele nu mai raspund la stimuli luminosi si respiratia este posibila cu ajutorul ventilatiei mecanice; cu toate acestea, inima continua sa pompeze sange in organism.
Hipoxia cerebrala poate afecta orice persoana, dar, unele persoane sunt expuse unui risc mai ridicat decat altele din cauza profesiei, a pasiunilor din timpul liber sau a bolilor cronice de care sufera. Factorii de risc pentru hipoxia cerebrala includ:
Practicarea anumitor sporturi
Persoanele care practica sporturi ce implica traumatisme la nivelul capului sau ale plamanilor si traheei. De asemenea, persoanele care trebuie sa-si tina respiratia pentru perioade lungi sau persoanele care calatoresc la altitudini mari sunt expuse unui risc crescut. Exemple de activitati riscante sunt:
• Box;
• Scufundari;
• Fotbal;
• Alpinism;
• Inot.
Anumite conditii medicale
Multe afectiuni medicale au potentialul de a afecta fluxul de oxigen catre creier. Exemple de astfel de conditii includ:
• Scleroza laterala amiotrofica;
• Criza de astm;
• Problemele cardiace cronice;
• Hipotensiunea;
• Boli pulmonare cronice;
• Alte boli neuro- musculare.
Practicarea unor anumite meserii
Persoanele care se confrunta cu expunerea la fum intens sau la monoxid de carbon, precum pompierii, pot prezenta un risc crescut de hipoxie cerebrala.
Medicul va diagnostica, de obicei, hipoxia cerebrala, pe baza istoricului medical, al unui examen fizic amanuntit si a altor examinari, precum:
Hipoxia cerebrala este o urgenta medicala care necesita tratament imediat. Este vital ca alimentarea normala cu oxigen a creierului sa se reia rapid precum si mentinerea unui flux sanguin constant la nivelul creierului, pentru a preveni complicatiile sau moartea cerebrala.
Tratamentul va varia, in functie de cauza si severitatea hipoxiei. In unele cazuri, poate fi nevoie de respiratie asistata mecanic cu ajutorul unui ventilator.
De asemenea, tratamentul poate sa mai includa:
• Administrare de sange, fluide si medicamente pentru restabilirea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac;
• Medicamente pentru controlul crizelor convulsive;
• Reducerea temporara a temperaturii corporale pentru a incetini activitatea creierului, ce implicit reduce nevoia de oxigen la acest nivel.
Recuperarea si prognosticul depind de durata lipsei de oxigen pe care a experimentat-o creierul. Este dificil sa se prevada cat de repede se poate recupera o persoana, dar unii factori pot ajuta la anticiparea rezultatului.
Concentratiile scazute de oxigen in creier, pentru mai multe ore, pot indica o recuperare deficitara. Conform studiilor, in cazurile de leziuni cerebrale hipoxice sau anoxice, alti factori care pot prezice rezultatul includ:
Durata starii de coma. Cu cat o persoana ramane mai mult in coma, cu atat sansele de recuperare sunt mai mici. Un risc scazut de deteriorare cerebrala este in cazul in care coma dureaza mai putin de 12 ore. Cu toate acestea, fiecare caz este diferit.
Miscarea ochilor. Daca ambii ochi au pupile fixe, dilatate si aresponsive la stimuli luminosi externi, poate fi un semn de afectare cerebrala majora, ceea ce indica un prognostic rezervat.
Varsta. Persoanele cu varste sub 25 de ani se pot recupera mai bine decat persoanele mai in varsta.
Rezultatele testelor de diagnostic. Acestea dau deseori un prognostic bun al recuperarii. De exemplu, electroencefalograma, ce arata activitatea creierului, poate sugera o perspectiva mai buna.
In timpul procesului de recuperare, persoanele afectate de hipoxie cerebrala vor avea de facut fata unor provocari din punct de vedere medical. Acestea se rezolva , de obicei, in timp si pot include:
Complicatia majora a hipoxiei cerebrale prelungite este starea vegetativa , situatie medicala in care persoana are active functiile de baza - functia cardica, respiratie spontana, ritm somn-veghe, miscari oculare, dar nu este vigila, cooperanta sau ancorata in realitatea inconjuratoare. Acesti pacienti au un prognostic rezervat, iar supravietuirea lor depinde de posibilele complicatii ale imobilizarii la pat, ce pot aparea, cum ar fi: escare, tromboze venoase profunde, infectii pulmonare sau malnutritie.
In cele din urma, hipoxia cerebrala ,poate fi fatala!
Prevenirea tuturor cazurilor de hipoxie reprezinta o provocare dificila. De exemplu, este dificil sa se previna o leziune cerebrala in timpul unui accident rutier.
Pentru evitarea hipoxiei, oamenii trebuie sa isi monitorizeze atent starea de sanatate si sa evite practicarea sporturilor riscante, fara pregatire temeinica prealabila - alpinis, inot, etc. De asemenea, este recomandata purtarea echipamentului de protectie la locul de munca, daca exista riscuri de traumatisme la nivelul capului.
Daca o persoana primeste resuscitare cardiopulmonara dupa un incendiu sau dupa un traumatism cranian, este posibil ca aceasta sa fie mai putin susceptibila sa dezvolte hipoxie cerebrala sau afectarea cerebrala sa fie mai putin severa. Resuscitarea cardiopulmonara poate salva vieti, mai ales daca este efectuata imediat.
Hipoxia cerebrala reprezinta o urgenta medicala. Daca o persoana prezinta semne de hipoxie cerebrala , daca a fost expusa unor situatii ce pot genera scaderea fluxului de sange cerebral ,sau daca isi pierde cunostinta, serviciile medicale de urgenta trebuiesc anuntate imediat.
Persoanele afectate, au cele mai bune sanse de recuperare daca primesc tratamentul medical specializat in cel mai scurt timp. Interventia medicala rapida reduce timpul in care fluxul de oxigen catre creier este limitat.