Daltonismul este o boala congenitala care consta in incapacitatea de a distinge culorile intre ele, cu precadere rosul si verdele. Mai exact, oamenii care confunda rosul cu verdele sau galbenul cu albastrul sufera de discromatopsie.
Discromatopsia este o tulburare de perceptie a culorilor, o anomalie a vederii, care se manifesta prin incapacitatea de a distinge culorile.
Este determinata de lipsa sau dereglarea functionala a celulelor din retina, care au rolul de a percepe culorile. De cele mai multe ori, pacientii care au discromatopsie prezinta dificultati in a percepe rosu, albastru, verde si combinatiile dintre acestea.
Majoritatea pacientilor pot identifica anumite culori, iar numarul celor care nu pot distinge nicio culoare este foarte mic. Datele statistice arata ca 8% din barbati au daltonism.
Sunt doua tipuri de discomatopsie: genetica si dobandita. Cea din nastere este determinata de regula de o deteriorare a ochiului, a nervului optic sau a creierului. Cele dobandite pe parcursul vietii sunt produse de o accidentare a creierului sau de deteriorarea retinei sau de unele traumatisme.
Discromatopsia genetica este mult mai des intalnita decat cea dobandita. O persoana se poate naste cu o anumita sensibilitate la anumite culori, dar unele persoane pot dobandi aceasta anomalie.
Altfel spus, sunt boli precum cataracta sau miopia pot accelera sau declansa afectiunea.
In plus, afectiunea poate sa fie declansata si de anumite medicamente, dar si de inaintarea in varsta sau de unele traumatisme care se pot produce la nivelul ochiului.
Simptomele discromatopsiei sunt diferite de la un individ la altul in functie de gradul de afectare al tulburarii. De regula, pacientii cu discromatopsie au tulburari de perceptie a spectrului rosu-verde, insa in formele severe de boala, pacientii nu percep nicio culoare, ci numai alb, negru si gri.
Simptomele daltonismului care sunt genetice se manifesta la varsta la care copilul ar trebui sa invete culorile.
Totodata, trebuie subliniat faptul ca indivizii care mostenesc boala au tulburarea la ambii ochi, insa cei care o fac pe parcursul vietii vor avea afectat un singur ochi.
Diagnosticul de daltonism se pune de catre medicul oftalmolog prin teste speciale facute in cabinet.
Astazi, aceasta afectiune, desi nu se agraveaza in timp, nu poate fi tratata. Pacientii care sufera de daltonism sunt insa invatati cum sa compenseze absenta perceperii culorilor prin dezvoltarea unui sistem propriu de referinta.
Exista insa anumite metode medicale prin care afectiunea poate fi corectata sau macar diminuata ca intensitate. Mai exact, pacientul poate purta la recomandarea medicului specialist lentile care pot schimba spectrul luminii.
De asemenea, copiii care sufera de daltonism pot duce o viata normala daca parintii, colegii, educatorii si alti membri ai familiei nu ii trateaza diferit.
Daltonismul poate ridica probleme serioase in orientarea profesionala, afectiunea nepermitand pacientului sa aiba meserii precum: electricieni, farmacisti, medic chirurg, fotografi.