Cateterul venos central sau dispozitivul pentru acces vascular este un tub lung, subtire si flexibil, folosit pentru administrarea substantelor medicamentoase, lichidelor, substantelor nutritive sau produselor din sange pentru perioade indelungate, in general cateva saptamani sau mai mult.
Cateterul se insera prin piele intr-o vena a gatului sau toracelui. Este impins prin aceasta vena pana ajunge la nivelul unei vene din apropierea inimii.
Cateterele venoase centrale sunt folosite pentru:
- administrarea pe termen lung a tratamentelor pentru durere, infectie, cancer sau suplimentelor alimentare; cateterul venos central poate fi mentinut mai mult timp decat un cateter venos periferic, prin care se administreaza medicatia la nivelul unei vene superficiale (de sub piele)
- administrarea medicamentelor cu actiune cardiaca, mai ales daca se doreste un efect rapid
- pentru masurarea presiunii la nivelul venei cave superioare, care ajuta la diagnosticarea anumitor afectiuni cardiace.
Exista mai multe tipuri de catetere venoase centrale.
Un PICC (un cateter central cu insertie periferica) este un cateter venos central inserat intr-o vena a bratului fata de alte tipuri ce se insera intr-o vena a gatului sau toracelui.
Un cateter tunelizant este inserat chirurgical intr-o vena a gatului sau toracelui si este fixat subcutanat. Numai capatul cateterului este adus la suprafata pielii, in vederea administrarii medicatiei. Trecerea cateterului sub piele faciliteaza fixarea mai buna a lui, il face mai putin restrictiv si mai putin vizibil.
Un implant cu orificiu este asemanator cateterului tunelizant dar este dispus in totalitate sub piele. Substantele medicamentoase sunt administrate prin piele in cateter. Unele implante includ un rezervor mic care poate fi umplut in acelasi mod. Odata incarcat, rezervorul elibereaza lent substantele in circulatia sanguina. Un implant cu orificiu este mai putin vizibil si cere mai putina ingrijire decat un cateter tunelizant. Influenteaza mai putin activitatea unei persoane decat un PICC sau un cateter tunelizant.
Posibilele complicatii pot fi:
- sangerare, cauzata de inserarea cateterului in vena
- colaps pulmonar (alipire a peretilor alveolari provocata de turtirea plamanilor prin pneumotorax), riscul de colaps pulmonar depinde de abilitatile persoanei care insera cateterul si de regiunea anatomica unde este plasat; este mai frecvent in cazul inserarii la nivelul toracelui, desi riscul este totusi mic
- infectie care necesita tratament cu antibiotice sau scoaterea cateterului
- infundarea sau rasucirea (torsiunea) cateterului; irigarea regulata a cateterului previne instalarea blocajului, iar in cazului torsiunii este necesara repozitionarea cateterului
- durere la nivelui locului de insertie in vena a cateterului
- deplasarea cateterului, un cateter care s-a deplasat poate fi repozitionat uneori, daca nu este posibil se va inlocui cu altul.