Anual, unul din doi ramani iau un tratament cu antibiotice, de cele mai multe ori fara recomandare medicala si fara sa aiba nevoie de acest tip de tratament. Raceala, gripa sau toxiinfectiile alimentare sunt printre bolile care nu ar trebui tratate cu antibiotice, dar acest lucru se intampla destul de frecvent.
Problema este ca abuzul de antibiotice determina infectii care nu vor mai ceda la administrarea acestora, iar ele pot deveni principala cauza de mortalitate in urmatorii ani.
Concret, utilizarea abuziva a antibioticelor creste rezistenta microbilor la aceste medicamente, lucru ce ar putea duce la aparitia unei bacterii ce nu s-ar putea trata cu niciun antibiotic existent in prezent.
Antibioticele sunt medicamente esentiale in terapia infectiilor de cauza bacteriana, insa daca le utilizam gresit sau daca abuzam de ele, atunci este posibil sa ramanem fara optiuni de tratament, chiar si pentru tipurile de germeni sensibili in acest moment.
Romania se situeaza pe locul doi in Uniunea Europeana in ceea ce priveste consumul de antibiotice, un roman din doi luand antibiotice intr-un an de zile.
Trebuie retinut ca antibioticele sunt utilizate pentru tratamentul infectiilor provocate de bacterii si sunt total ineficiente in infectiile virale. De exemplu, rinofaringitele, sinuzitele, otitele si bronsitele sunt produse de virusuri, nu de bacterii; de aceea, tratamentul lor nu este influentat de administrarea antibioticelor.
In consecinta, pentru a nu dauna sanatatii, antibioticele trebuie administrate numai la recomandarea medicului; se va respecta doza indicata de catre medic, se vor lua la intervalele si pe durata recomandata, fara intreruperi. Majoritatea antibioticelor sunt prescrise pe o durata de 5-7 zile.
• Daca sunt utilizate des si fara recomandarea unui medic, exista o posibilitate ca antibioticele nu isi mai faca efectul, din cauza bacteriilor care pot dezvolta rezistenta la acestea.
• Una din consecintele administrarii de antibiotice este aparitia sau riscul de aparitie al unor boli precum candidoza bucala sau vaginala, precum si al infectiei cu Clostridium difficile. Aceste boli apar deoarece este lezata flora microbiana din cauza administrarii de antibiotice.
• Printre reactiile adverse la antibiotice se regasesc infectiile micotice, tulburarile gastrointestinale, precum diareea severa sau reactii alergice, care pot fi mortale.
• Risc de aparitie al unor alergii. Anumite persoane sunt alergice la unele tipuri de antibiotice, iar alergia se poate manifesta prin mancarimi, aparitia petelor de culoare rosie, senzatie de sufocare, iar in cazurile grave se poate solda cu soc anafilactic. De aceea, este indicat sa se efectueze in prealabil anumite teste cutanate.
• Antibioticul nu face diferenta dintre bacteriile care au produs infectia si cele care sunt benefice organismului, de aceea este posibil ca administrarea antibioticelor sa se finalizeze cu un dezechilibru al florei intestinale, bucale si vaginale.
Se va evita consumul de alcool in timpul tratamentului cu antibiotice, deoarece medicamentele si cu alcoolul sunt metabolizate la nivel hepatic, lucru care va duce la o suprasolicitare a ficatului. Mai mult, sunt antibiotice care, in combinatie cu alcoolul, devin ineficiente.
Exista anumite antibiotice care nu pot fi administrate impreuna cu produsele lactate, deoarece are loc formarea unor compusi ce le va diminua efectul terapeutic.