Rinita alergica este afectiunea alergica cea mai frecventa in practica medicala, devenind o importanta problema de sanatate publica in tarile dezvoltate, unde s-a apreciat ca afecteaza aproximativ 25% din populatie.
Rinita alergica se caracterizeaza printr-o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei nazale si afecteaza mai ales persoanele cu varste intre 5 si 25 de ani.
• stranut repetitiv;
• secretie nazala abundenta cu caracter apos;
• obstructie nazala;
• prezenta mancarimii la nivelul nasului si ochilor;
• lacrimare, ochi rosii.
Manifestarile rinitei alergice sunt de foarte multe ori asemanatoare cu cele intalnite in sinuzite sau in conjunctivite. Daca nu este tratata corect si rinita alergica se cronicizeaza, pot aparea complicatii precum astmul bronsic, otite sau alte infectii la nivelul urechii.
Rinita alergica este o reactie imunologica si poate sa apara la pacientii care au un ten atopic. Alergenii cei mai cunoscuti sunt: acarienii din praf, polenul, mucegaiul, puful, parul si penele.
• Rinita alergica sezoniera. Acest tip este cunoscut si sub numele de „febra fanului” si apare cu precadere primavara si vara, atunci cand polenul, fanul si ierburile sunt prezente in natura.
De asemenea, acest tip de rinita alergica are o evolutie variabila, de regula simptomele apar anual, la aceeasi data. Ea poate sa se amelioreze dupa varsta de 50 de ani.
• Rinita alergica perena. Aceasta se manifesta pe tot parcursul anului si reprezinta alergia la restul substantelor potentiale. Persoana care prezinta acest tip de alergie pare tot timpul ca este racita.
• Rinita alergica profesionala. Acest tip de rinita alergica o dezvolta, in general, persoanele care se expun constant la anumite substante cu potential alergen, precum detergenti sau dizolvanti.
Pentru un diagnostic corect trebuie facuta o evaluare a capului, ochilor, urechilor, nasului si gatului. Examinarea trebuie sa fie completa, pentru a putea exclude alte boli asemanatoare: astm, eczeme sau fibroza chistica.
Totodata, diagnosticul alergiei se va realiza pe baza examinarilor clinice, imagistice, endoscopice, functionale, dar si cu ajutorul testelor serologice si imunologice.
In primul rand este indicat sa se previna rinita alergica; astfel se va recomanda evitarea expunerii la substantele alergene. Medicamentele cele mai utilizate in cazul rinitei sunt antihistaminicele, care impiedica eliberarea de histamina sau decongestionantele nazale (elibereaza caile respiratorii), dar si corticosteroizii nazali, care au rolul de a bloca reactia alergica.
Corticosteroizii nazali de regula sunt indicati de catre medicul alergolog sau de catre medicul ORL pacientilor care nu au avut rezultate bune dupa aplicarea terapiei cu antihistaminice, indeosebi in rinitele alergice perene. Un alt tratament este cel al terapiei de desensibilizare.
Acesta se recomanda in cazul in care medicamentele nu au efectul scontat si consta in injectarea unor doze progresive de substante alergene. De cele mai multe ori, acest tip de terapie se aplica pacientilor care prezinta alergii la polen sau la acarieni.