Orice afectiune necesita in primul rand o diagnosticare precisa si apoi un tratament. Identificarea unei patologii se face intotdeauna in baza unor analize si niciodata tratamentul nu trebuie stabilit si administrat fara aceste investigatii prealabile. In caz contrar, consecintele pot fi extrem de grave.
Diagnosticul reprezinta concluzia care se trage de catre un cadru medical specializat in urma unui cumul de investigatii clinice si paraclinice menite sa defineasca starea patologica a unui pacient.
Asadar, diagnosticul poate fi stabilit doar de catre o persoana cu calificare medicala si cu competente in domeniul in care se incadreaza o anumita patologie.
Informatiile obtinute in urma analizelor sunt vitale in stabilirea unui diagnostic corect si in monitorizarea corespunzatoare a evolutiei unei boli. Tratamentul se ofera pentru o insanatosire completa, iar boala trebuie tratata de la radacina.
Potrivit statisticilor, trei sferturi dintre romani isi administreaza singuri medicamente atunci cand sunt bolnavi. Si mai grav este faptul ca, din nestiinta, multi ajung sa combine medicamentele punand in pericol viata lor si a copiilor lor.
Automedicatia sau, asa cum este numita in popor, administrarea de medicamente dupa ureche, este extrem de grava, putand duce la agravarea bolii sau la declansarea altor afectiuni.
Hepatita medicamentoasa. Spre exemplu, persoanele care iau abuziv medicamente se pot imbolnavi de hepatita medicamentoasa, o afectiune care poate provoca inclusiv moartea pacientului.
Agravarea bolii. Administrarea unui tratament fara un diagnostic precis, asa cum este cel oferit de un set de analize, poate duce la agravarea bolii.
Cand simptomele persista mai mult de trei zile si nu mai raspund tratamentului simplu, dat de medicamentele obtinute fara reteta, inseamna ca afectiunea s-a agravat. Cu cat tratamentul este intarziat, cu atat riscurile cresc.
Confundarea simptomelor. Simptomele pot fi asemanatoare mai multor afectiuni. Spre exemplu, durerile severe in piept, care radiaza spre partea dreapta spate pot parea simptomele unui atac de cord, insa nu este intotdeauna asa.
Pot fi atacuri de durere provocate de litiaza biliara, mai exact de blocarea unui duct biliar, in urma migrarii calculilor. Diagnosticul sigur este pus in principal in urma unor analize de sange.
De asemenea, o tuse banala poate fi primul semn al unui cancer pulmonar, insa doar investigatii de specialitate vor scoate la iveala diagnosticul corect. Cu cat sunt facute mai repede, cu atat riscul complicatiilor este mai scazut.
In afara analizelor medicale recomandate de medicul specialist pentru diagnosticarea cu precizie a unei afectiuni mai e necesara realizarea unui set de analize uzuale, indicate inclusiv persoanelor sanatoase.
Acestea sunt deosebit de importante intrucat au rol preventiv. Se recomanda, anual, anumite teste sangvine si un sumar de urina. De asemenea, e importanta efectuarea unui examen pulmonar pentru depistarea TBC si a unui test Wasserman pentru persoanele active sexual.
Pentru copii, importante sunt hemoleucograma si examenul copro-parazitologic.
Analizele medicale sunt un instrument ajutator care, corelat cu alte investigatii, conduce la stabilirea diagnosticului. De aceea, inainte de programarea la un laborator medical, e importanta vizita la cabinetul medicului de familie, care va recomanda pachetul de analize in functie si de istoricul personal.