Cardiopatia ischemica se dezvolta atunci cand vasele de sange majore ce ii furnizeaza inimii sange, oxigen si nutrienti (arterele coronare) se deterioreaza sau sunt bolnave. Depozitele ce contin colesterol in artere si inflamatiile sunt principalii vinovati pentru boala coronariana.
Cand se acumuleaza multe placi, ele ingusteaza arterele coronare, scazand fluxul sanguin catre inima. In cele din urma, fluxul sanguin scazut poate determina durere in piept (angina pectorala), dificultati de respiratie sau alte semne si simptome ale bolii arterelor coronare.
Un blocaj complet poate provoca un atac de cord. Pentru ca boala coronariana se dezvolta timp de cateva decenii, nu se poate observa o problema pana ce nu are loc un blocaj semnificativ ori un atac de cord. Dar exista o multime de cai de a preveni si trata bolile coronariene. Un stil de viata sanatos poate avea un impact mare asupra organismului dumneavoastra.
In cazul in care arterele coronare se reduc, ele nu pot furniza suficient sange bogat in oxigen spre inima – mai ales atunci cand inima bate greu, cum ar fi in timpul unor exercitii fizice extrem de solicitante. La inceput, fluxul sanguin scazut nu provoaca niciun simptom al bolii arterelor coronare.
In timp ce placa continua sa se construiasca in arterele coronare, cu toate acestea, s-ar putea dezvolta semne ale afectiunilor cardiace coronariene si simptome, inclusiv:
-Dureri in piept (angina) – s-ar putea sa simtiti presiune sau senzatie de apasare la nivelul pieptului ca si cum cineva ar sta pe pieptul dumneavoastra. Aceasta durere, denumita angina pectorala, are loc la mijlocul sau in partea stanga a pieptului.
Angina este declansata de stresul fizic sau emotional. Durerea dispare de obicei in cateva minute dupa ce activitatile stresante sunt oprite. La unele persoane, cum ar fi la femei, aceasta durere poate fi trecatoare sau ascutita si simtita la nivelul gatului, bratului sau spatelui.
-Dificultati de respiratie – in cazul in care inima nu poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile corpului dumneavoastra, s-ar putea sa dezvoltati dificultati de respiratie sau oboseala extrema asociata cu efortul.
-Infarct – un blocaj coronarian poate provoca un atac de cord. Semnele si simptomele unui atac de cord clasic includ presiune la nivelul pieptului si dureri de umar sau de brat, uneori cu dificultati de respiratie si transpiratie. Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa experimenteze semnele mai putin tipice si simptomele unui atac de cord, cum ar fi durerea de gat sau de maxilar. Uneori, un atac de cord apare atunci cand semnele si simptomele sunt evidente.
Cand puteti vedea un medic? Daca suspectati ca aveti un atac de cord, sunati imediat la salvare. Daca nu aveti acces la serviciile medicale de urgenta, mergeti pana la cel mai apropiat spital.
Daca aveti factori de risc pentru boala coronariana – cum ar fi hipertensiune arteriala, un nivel ridicat de colesterol, fumati, aveti diabet sau antecedente familiale de boli de inima sau de obezitate –, discutati cu medicul dumneavoastra. Medicul va poate testa starea, mai ales daca aveti semne sau simptome ale arterelor ingustate.
Se considera ca bolile coronariene incep cu daune sau prejudicii la nivelul stratului interior al unei artere coronare, uneori cat mai devreme in copilarie. Daunele pot fi cauzate de diversi factori, printre care:
-Fumatul;
-Hipertensiunea arteriala;
-Colesterolul ridicat;
-Rezistenta la insulina sau diabet zaharat;
-Stil de viata sedentar.
Odata ce peretele interior al unei artere este deteriorat, depozitele de grasime (placile) din colesterol si alte reziduuri tind sa se acumuleze in zona leziunii intr-un proces numit ateroscleroza. In cazul in care suprafata are rupturi, celulele sanguine numite plachete se vor strange in grupuri in diferite locuri pentru a incerca sa repare artera. Acest manunchi poate bloca artera, ceea ce duce la aparitia unui atac de cord.
Factorii de risc pentru cardiopatie ischemica includ:
-Varsta – imbatranirea creste riscul ca arterele sa se deterioreze si sa se ingusteze.
-Sexul – barbatii prezinta un risc mai mare de a dezvolta boala coronariana. Cu toate acestea, riscul ca femeile sa prezinte aceasta conditie creste dupa menopauza.
-Istoricul familial – un istoric familial cu boli de inima este asociat cu un risc mai mare de a dezvolta boala coronariana. Riscul este ceva mai mare daca tatal sau fratele au fost diagnosticati cu boli de inima inainte de 55 de ani sau daca mama sau sora au fost diagnosticate cu boli de inima inainte de 65 de ani.
-Fumatul – oamenii care fumeaza prezinta un risc semnificativ de a dezvolta boli de inima. Expunerea la fumul de tigara prezinta un risc de aparitie a bolii coronariene.
-Tensiunea arteriala crescuta – hipertensiunea arteriala necontrolata poate duce la rigidizarea si ingrosarea arterelor.
-Nivelul ridicat de colesterol din sange – aceste niveluri pot creste riscul de formare a plachetelor. Colesterolul ridicat poate fi cauzat de un nivel ridicat de lipoproteine cu densitate joasa.
-Diabetul – diabetul este asociat cu un risc crescut de aparitie a bolii coronariene.
-Excesul de greutate sau obezitatea – acest exces de greutate agraveaza alti factori de risc.-Lipsa activitatii fizice – lipsa exercitiilor este asociata cu boala coronariana.-Stresul – stresul poate deteriora arterele si actioneaza alti factori de risc pentru boala coronariana.
Factorii de risc apar de foarte multe ori in grup si se interconditioneaza, cum ar fi obezitatea care duce la diabetul de tip 2 si hipertensiune arteriala. Cand sunt grupati, anumiti factori de risc au un procentaj mai ridicat de a dezvolta boala coronariana.
Uneori, boala coronariana se dezvolta fara orice alt factor de risc clasic.
Cercetatorii studiaza alti factori posibil, ca:
-Apneea de somn;
-Sensibilitatea ridicata la proteinele C-reactive;
-Nivelul crescut de trigliceride;
-Homocisteina – aminoacid pe care corpul il foloseste pentru a produce proteine si ajuta la construirea si mentinerea tesutului.
Boala coronariana poate duce la:
-Dureri in piept – cand arterele coronare se strang, inima nu poate primi suficient sange in momentul in care cererea este prea mare – in special in timpul activitatilor fizice. Acest lucru poate provoca dureri in piept sau scurtarea respiratiei.
-Infarctul – in cazul in care placile de colesterol se rup, se formeaza un cheag de sange, blocand astfel artera si declansand un atac de cord. Lipsa de flux de sange pentru inima poate dauna muschiului inimii.
-Insuficienta cardiaca – in cazul in care unele zone ale inimii sunt lipsite de oxigen si substante nutritive din cauza fluxului sanguin redus sau in cazul in care inima a suferit un atac de cord, inima poate deveni prea slaba pentru a pompa suficient sange incat sa satisfaca nevoile corpului. Aceasta conditie este cunoscuta sub numele de insuficienta cardiaca.
-Ritm cardiac anormal (aritmie) – irigarea inadecvata cu sange la nivelul inimii sau deteriorarea testului cardiac poate interfera cu impulsurile electrice ale inimii, cauzand astfel un ritm cardiac anormal.
Medicul va pune intrebari despre istoricul medical, va face un examen fizic si va cere analize de sange. Medicul va poate sugera unul sau mai multe teste de diagnosticare, precum:
-Electrocardiograma (ECG) – inregistreaza semnalele electrice pe masura ce trec prin inima. Un astfel de test poate releva adesea dovezi asupra unui atac de cord anterior sau unul care este in curs de desfasurare.
-Ecocardiografie – foloseste unde sonore pentru a produce imagini ale inimii. In timpul unui astfel de test, medicul poate determina daca toate partile peretelui inimii contribuie in mod normal la activitatea de pompare a sangelui.
-Testul de efort – daca semnele si simptomele apar cel mai des in timpul activitatilor fizice, medicul va poate cere se mergeti pe o bicicleta in timpul unui test ECG. Acest lucru este cunoscut sub numele de test de efort. In unele cazuri, medicamentele pentru a stimula inima pot fi folosite in loc de exercitii.
-Angiografia – pentru a vizualiza fluxul sanguin prin inima, medicul poate injecta un colorant special in arterele coronare. Colorantul este injectat in arterele inimii printr-un tub flexibil lung si subtire, care este filetat printr-o artera, de obicei la nivelul piciorului, la arterele din inima.
-Scanare la nivelul inimii – tehnologiile tomografice computerizate pot ajuta medicul sa vada depozitele de calciu din artere. In cazul in care o cantitate importanta de calciu este descoperita, este foarte posibil ca bolile coronariene sa apara.
Tratamentul pentru cardiopatia ischemica implica, de obicei, modificarea stilului de viata si, daca este necesar, administrarea de medicamente si anumite proceduri medicale.
a.Modificarea stilului de viata. Faceti urmatoarele modificari ale stilului de viata pentru a putea ajuta arterele sa fie sanatoase:
-Renuntati la fumat;
-Mancati alimente sanatoase;
-Faceti sport regulat;
-Pierdeti excesul de greutate;
-Reduceti stresul.
b.Administrarea de medicamente. Diferite medicamente pot fi utilizate pentru a trata bolile coronariene, inclusiv:
-Medicamentele ce modifica nivelul de colesterol – prin reducerea cantitatii de colesterol, in special lipoproteinele cu densitate joasa, aceste medicamente scad reziduurile respective ce se depun pe arterele coronare. Medicul va poate recomanda o gama larga de medicamente, precum statinele, niacina, fibratii si chelatorii acizilor biliari.
-Acidul acetilsalicilic – medicul poate recomanda administrarea unei pastile de aspirina pe zi. Acest lucru poate reduce tendinta sangelui de a se coagula si poate ajuta la prevenirea obstructionarii arterelor coronare.
Daca ati avut un atac de cord, aspirina poate ajuta la prevenirea atacurilor viitoare. Exista unele cazuri in care aspirina nu este adecvata, cum ar fi in cazul in care aveti o tulburare de sangerare sau luati deja alt anticoagulant, astfel ca ar trebui sa intrebati medicul inainte de a incepe sa administrati aspirina.
-Beta blocantele – aceste medicamente incetinesc ritmul cardiac si scad tensiunea arteriala. Daca ati avut un atac de cord, beta blocantele reduc riscul de aparitie a atacurilor de cord viitoare.
-Nitroglicerina – tabletele de nitroglicerina, spray-urile pot controla durerea in piept prin dilatarea arterelor coronare temporar.
c.Medicina alternativa. Acizii grasi omega-3 sunt un tip de acid gras nesaturat, care este considerat ca reduce inflamarea la nivelul intregului corp, un factor ce contribuie la bolile coronariene. Cu toate acestea, studiile recente nu i-au aratat ca ar fi foarte benefici. Este nevoie de mai multe cercetari si studii in acest sens.