Nitratii din apa minerala: pericol sau bluf?
In ultimul timp, s-a inradacinat in mentalul colectiv ideea tot mai persistenta a toxicitatii nitratilor din apa.
Publicitatea, luata ca adevar absolut, si presa ne-au oferit titluri cu litere mari care proclama nitratii ca „otrava din apa minerala” si le atribuie consecinte letale pentru organism.
Cat din aceasta informatie este mit si cat este adevar?
E timpul sa aflam din punct de vedere stiintific raspunsul la aceasta intrebare de la APEMIN, Patronatul Apelor Minerale.
Nitratii conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii
Organizatia Mondiala a Sanatatii stabileste in Ghidul privind Calitatea Apei Potabile (editia IV, 2011) o valoare ghid pentru continutul de nitrati din apa de 50 mg/l, valoare stabilita in asa fel incat sa asigure inclusiv o protectie asupra sugarilor in cazul unor expuneri pe termen scurt. Motivul principal care a stat la baza acestei valori a fost incidenta methemoglobinemiei, o afectiune care poate fi cauzata sugarilor in urma expunerii la cantitati mari de nitrati, in zonele in care apa potabila are un continut mai mare de 50 mg/l nitrati.
Raportandu-se la consumul uman, JECFA (Comitetul reunit al expertilor FAO/OMS privind aditivii alimentari) si SCF (Comitetul stiintific pentru alimente al Comunitatii Europene) propun o Cantitate Acceptabila Zilnica (ADI) de maxim 3,7 mg/kg greutate corporala pentru nitrati. Asta inseamna ca o persoana cu o greutate medie de 60 kg poate consuma pana la 222 mg de nitrati pe zi.
Plecand de la datele de mai sus, si luand in considerare componenta alimentatiei zilnice si greutatea corporala, rezulta faptul ca toxicitatea nitratilor din apa trebuie analizata in functie de varsta consumatorului, respectiv nou nascuti si sugari pe de-o parte si adultii pe cealalta.
Nitratii in alimentatia nou nascutilor si sugarilor
Principala sursa de nitrati in hrana sugarilor isi are originea in apa cu care se prepara laptele, care reprezinta 100% din aportul de hrana la nou nascuti si cca. 80% la sugarii intre 9-12 luni. in fig.1 este reprezentata grafic sursa nitratilor din hrana unui sugar si a unui adult.
In tabelul 1 este prezentata cantitatea maxima de nitrati ce poate fi ingerata in functie de varsta, plecand de la valoarea ADI (cantitatea acceptabila zilnica de consum), de 3,7 mg/kg de greutate corporala.
| Varsta | Greutate medie (kg) | Consumul zilnic acceptat NO3- (mg) | Necesarul de lichide (litri) | Cantitatea de nitrati ingerati prin apa (NO3- = 50 mg/l) | Cantitatea de nitrati ingerati prin apa (NO3- = 15 mg/l) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| Nou nascuti | 3 | 11,1 | 0,7 | 35 | 10,5 |
| Sugari - 2 luni | 5 | 18,5 | 0,75 | 37,5 | 11,25 |
| Sugari - 6 luni | 8 | 29,6 | 1 | 50 | 15 |
| Sugari - 12 luni | 10 | 37 | 1 | 50 | 15 |
Copii (7-12 ani) | 39 | 129,5 | 1,5 | 75 | 22,5 |
| Adulti >17 ani | 60 | 222 | 2 | 100 | 30 |
Se poate observa ca pentru un nou nascut de 3 kg consumul zilnic acceptat de nitrati este de 11,1 mg/l si ca el creste pana la 222 mg/l la un adult de 60 kg. Din coloanele 5 si 6 rezulta ca adultii si copii pot bea fara nici un pericol pentru sanatate o apa ce contine 50 mg/l nitrati. in schimb, in cazul nou nascutilor si sugarilor, criteriul de siguranta este asigurat doar de o apa cu un continut de nitrati de maxim 15 mg/l.
Acesta este si motivul pentru care in unele tari europene precum Germania si Italia s-a stabilit o valoare de 10 mg/l nitrati pentru apele minerale naturale care mentioneaza pe eticheta ca sunt recomandate in alimentatia sugarilor, trend care este urmat si de Romania.
Afla mai multe despre apele minerale naturale recomandate in alimentatia copiilor din Ghidul Apelor Minerale Naturale.
Nitratii in alimentatia copiilor si adultilor
Spre deosebire de sugari, in cazul copiilor si adultilor, peste 95% din cantitatea de nitrati ingerata zilnic provine din vegetale (cca. 70%), din carnea procesata si alte alimente (25%). Aici, sub 5% din aportul de nitrati se datoreaza apei baute.
Vegetalele, in special salatele si legumele, pot contine cantitati foarte mari de nitrati (peste 2.500 mg/kg) fata de apa minerala naturala (continut mediu sub 10 mg/l). Campioana la acest capitol este rucola, urmata de spanac si de salata verde (tabel nr.2). Astfel, o portie de salata rucola (100 g) contine la fel de multi nitrati cat cca. 400 de litri de apa minerala naturala, iar una de spanac (150 g) cat 250 litri.
Toate aceste informatii duc catre o concluzie simpla: ca nicio apa minerala naturala imbuteliata in Romania nu prezinta un risc de sanatate din punct de vedere al continutului de nitrati.
Asta desi unii imbuteliatori aleg din motive comerciale sa prezinte o imagine distorsionata si sa creeze panica in randul consumatorilor. Atentie trebuie avuta numai in cazul sugarilor, pentru care se recomanda apele cu continut mai mic de 15 mg/l nitrati. in aceasta categorie se inscriu 96% din sursele de apa minerala naturala imbuteliata in Romania.
Nu uita sa apelezi la APEMIN pentru toate informatiile de care ai nevoie despre apele minerale naturale din Romania!