In trecut, specialistii considerau ca nu exista cai precise prin care dementa si formele sale diverse sa se poata preveni.
Mai nou, descoperirile de ultima ora au demonstrat ca riscul instalarii pierderii functiilor congnitive se poate reduce considerabil, printr-un mod de viata sanatos.
O alimentatie sanatoasa si echilibrata, un program regulat de miscare, exercitiile care antrenerea memoria si gandirea, precum si combaterea stresului sunt cateva exemple de metode eficiente prin care predispozitia la dezvoltarea dementei se poate diminua considerabil.
Cercetatorii din lumea intreaga fac eforturi constante de a descoperi un tratament care sa functioneze in cazul celei mai raspandite forme de dementa, sindromul Alzheimer. Insa pe masura ce ratele prevalentei acestei boli au inceput sa atinga cote tot mai ridicate, specialistii au inceput sa se concentreze mai degraba pe strategii de preventie.
Acestia au observat ca este posibila prevenirea sau intarzierea simptomelor bolii Alzheimer si ale altor forme de dementa printr-o combinatie de obiceiuri zilnice sanatoase.
Sanatatea creierului, la fel ca cea a organismului, depinde de o serie intreaga de factori. Daca unii dintre acestia nu pot fi tinuti sub control (asa cum sunt factorii genetici), cei aflati in stransa legatura cu modul de viata pot fi influentati prin propriile obiceiuri zilnice. Expertii medicali cred ca cei sase piloni ai unui stil de viata sanatos si benefic pentru creier sunt
- exercitiul fizic regulat;
- alimentatia echilibrata (fara excese sau privare de nutrienti esentiali);
- stimularea mentala;
- somnul de calitate;
- controlul stresului;
- o viata sociala activa.
Miscarea zilnica
Miscarea zilnica si evitarea sedentarismului reduce riscul instalarii sindromului Alzheimer cu pana la 50%. Exercitiul fizic regulat este util si in incetinirea evolutiei disfunctiilor cognitive odata ce ele apar. Printre beneficiile de baza ale sportului se numara reducerea nivelului de stres, imbunatatirea starii de spirit si a memoriei, precum si energizarea organismului. De aceea, este recomandat sa
- Efectuati 30 de minute de exercitii aerobice de 5 ori pe saptamana. In aceasta categorie intra si mersul pe jos, inotul, gradinaritul, menajul si orice alta activitate care creste rata cardiaca.
- Lucrati constant musculatura. Antrenamentele moderate de rezistenta si ridicare de greutati nu ajuta doar la dezvoltarea masei musculare, ci si la mentinerea sanatatii creierului. Combinati exercitii de aerobic cu cele de forta. Persoanele de peste 65 de ani care ridica greutati de 2-3 ori pe saptamana isi scad cu 50% riscul de a se imbolnavi de sindromul Alzheimer.
- Efectuati exercitii de echilibru si coordonare a corpului. Leziunile craniene provocate de dezechilibrele corporale de la varste inaintate cresc riscul aparitiei dementei, de aceea exercitiile care imbunatatesc echilibrul corporal si coordonarea miscarilor (yoga, tai chi etc.) sunt o cale de preventie in cazul formelor diverse de dementa.
Dieta echilibrata
Creierul are nevoie de o alimentatie completa si corecta pentru a-si mentine functiile intacte de-a lungul timpului. Concentrati-va pe un consum abundent de fructe si legume, proteine slabe si grasimi sanatoase.
- Urmati o dieta mediteraneana. Bogata in peste, fructe oleaginoase, cereale integrale, ulei de masline si verdeturi, precum si in cantitati moderate de vin rosu, aceasta dieta este cea mai prielnica mentinerii sanatatii cerebrale.
- Evitati grasimile saturate si trans. Consumati mai rar lactate integrale, carne rosie, fast food, prajeli si alimente procesate.
- Asigurati-va aportul de acizi grasi omega-3. Acesti nutrienti s-au dovedit utili in prevenirea dementei si a sindromului Alzheimer. Somonul, tonul, macroul, sardinele sau uleiul din peste sunt cele mai bune surse ale acestor grasimi sanatoase.
- Consumati ceai in mod regulat. Ceaiul verde poate imbunatati memoria si starea de alerta, incetinind procesul de imbatranire a creierului. Ceaiul alb este, de asemenea, recomandat pentru stimularea randamentului cerebral.
Suplimentele alimentare pot fi si ele un adjuvant excelent in prevenirea dementei acidul folic, vitamina B12, vitamina D, magneziul si uleiul din peste au efect protector asupra creierului. Anumite studii asociaza si suplimentele cu vitamina E, gingko biloba, coenzima Q10 si turmeric cu prevenirea sau amanarea instalarii simptomelor dementei.
Stimularea activitatii mentale
Persoanele care continua sa invete lucruri noi de-a lungul vietii si fac eforturi intelectuale constante sunt mai putin predispuse declinului cognitiv. Activitatile care implica efectuarea mai multor sarcini in acelasi timp, comunicarea si organizarea sunt cele mai eficiente in prevenirea dementei.
- Invatati mereu lucruri noi. Studiati o limba straina, un limbaj al semnelor, un instrument muzical, cititi in permanenta sau incepeti cate un hobby nou.
- Antrenati-va memoria. Invatati poezii si creati propriile rime pentru a intari conexiunile facute de memorie si gandire.
- Relaxati-va cu jocuri de logica sau de societate. Jocurile de strategie, puzzle-urile, jocurile de carti, Scrubble sau Sudoku imbunatatesc capacitatea de a forma si retine asocieri cognitive.
- Variati obiceiurile zilnice. Alegeti sa va deplasati pe o ruta noua in drum spre casa, mancati cu mana stanga sau dreapta (cu cea care nu este dominanta), rearanjati documentele din computer etc. Creierul va fi stimulat si solicitat in permanenta.
Alte cai prin care dementa si toate formele sale pot fi prevenite intr-o masura semnificativa sunt
- Controlul tensiunii arteriale. Hipertensiunea arteriala creste riscul instalarii dementei, din pricina vaselor mici de sange afectate pe fondul acestei afectiuni, care se regasesc inclusiv la nivelul creierului.
- Renuntarea la fumat. Fumatorii prezinta un risc dublu de declin cognitiv la varste inaintate, comparativ cu persoanele care nu sufera de acest viciu.
- Mentinerea sanatatii danturii. Studiile recente au demonstrat ca exista o legatura intre afectiunile gingiilor si riscul crescut de dementa.
- Evitarea abuzului de alcool. Persoanele care consuma cantitati mari de alcool in mod regulat au sanse extrem de mari sa dezvolte o forma de dementa, in medie cu 7 ani mai devreme decat cele care nu au acest viciu.