Angioplastia in tratarea infarctului miocardic si a anginei pectorale instabile

Generalitati

Angioplastia este interventia chirurgicala efectuata dupa producerea infarctului miocardic sau instalarea anginei pectorale instabile, ce urmareste repararea, dilatarea sau remodelarea unui vas de sange ingustat sau deformat.

Operatia ajuta la restabilirea circulatiei normale a sangelui catre inima.

Numita si interventie coronariana percutanata (ICP) sau angioplastie coronariana transluminala percutanata (PTCA), angioplastia coronariana curata o artera coronara ingustata sau blocata in timpul atacului de cord, de un cheag de sange sau de o acumulare de grasime si calciu desprinsa dintr-o placa de ateroscleroza.

Efectuarea angioplastiei

Angioplastia este efectuata cu ajutorul unui tub subtire si moale cu un balon atasat de varf, numit cateter, care este introdus de medicul chirurg intr-un vas de sange de la nivelul abdomenului sau incheieturii mainii. Cateterul este directionat cu grija pana cand ajunge la arterele coronare ale inimii. Odata pozitionat, balonul este umflat pentru a comprima placa depusa pe peretele arterei, astfel incat sa se poata desfasura in conditii normale circulatia sangelui.

Cateterismul cardiac sau coronarografia este procedura folosita de specialist pentru identificarea ingustarilor sau a blocajelor cavitatii arterei coronare, realizata prin injectarea unei substante colorate pe baza de iod, astfel incat arterele sa devina vizibile pe radiografie.

Daca este identificat un blocaj, se recurge la introducerea unui tub de plasa din otel inoxidabil, numit stent, menit sa mentina artera deschisa. In afara de stentul din metal neinvelit, exista si stenturi farmacologic active, imbracate intr-un medicament care inhiba inflamatia si cresterea de tesut nou. Stentul are urmatoarele roluri

- De a presa placa de aterom depusa pe peretii arterei, pentru imbunatatirea circulatiei sanguine;
- De a mentine artera deschisa dupa indepartarea balonului din capatul cateterului;
- De a acoperi fisurile aparute in peretele arterial.
- De a preveni ingustarea sau blocarea vasului de sange (restenoza);
- De a preveni ruptura placii de aterom, care ar putea cauza un infarct miocardic.

In unele cazuri, chirurgii pot indeparta portiunile cheagurilor de sange cu un dispozitiv cu functie de aspirare. Specialistii utilizeaza angioplastia pentru imbunatatirea multor afectiuni cardiace, precum angina pectorala instabila. Procedura poate reduce din leziunile musculare cauzate de infarctul miocardic.

Angioplastia de urgenta cu sau fara stent este, de regula, prima varianta de tratament dupa producerea unui atac de cord. Alte situatii in care interventia devine necesara sunt

- Angina pectorala frecventa sau severa care nu raspunde la tratamentul medicamentos sau la schimbarile din modul de viata;
- Ischemie (deficit circulator local prin micsorarea afluxului de sange arterial in tesut) in regiunea miocardului cauzata de una sau mai multe artere coronare ingustate.
- Artera ingustata sau blocata ce poate fi tratata cu succes prin intermediul angioplastiei;
- Stare de sanatate suficient de buna pentru suportarea interventiei.

Angioplastia nu este un tratament potrivit atunci cand

- Nu exista dovezi ale fluxului sanguin restrictionat catre miocard.
- Doar cateva portiuni ale inimii prezinta un anumit grad de risc si nu exista simptome ale anginei.
- Exista un risc crescut de aparitie a complicatiilor sau a producerii decesului din pricina interventiei, pe fondul altor probleme de sanatate.
- Interdictia urmarii unui tratament cu medicamente anticoagulante.
- Artera afectata nu poate fi tratata prin angioplastie.

Procedura este eficienta in deblocarea arterelor in 90% din cazuri, potrivit statisticilor medicale. Simptomele anginei pectorale (dureri toracice, presiune etc.) sunt ameliorate imediat. Daca artera tratata se ingusteaza din nou, poate fi necesara o noua angioplastie sau chiar o operatie de bypass. In cazul introducerii unui stent, acest fenomen este mai putin probabil sa se petreaca, mai ales daca este vorba despre unul farmacologic activ.

Riscuri

La fel ca oricare alta interventie chirurgicala, angioplastia prezinta anumite riscuri. Cele mai importante dintre acestea sunt

- sangerarea in locul de punctie;
- afectarea vaselor de sange in locul de punctie;
- inchiderea brusca a arterei coronare;
- fisuri de mici dimensiuni pe peretele intern al arterei;
- stopul cardiac;
- necesitatea unor interventii noi;
- accidentul vascular cerebral;
- restenoza;
- decesul (acest risc creste atunci cand mai mult de o artera este implicata).

Recuperare

Imediat dupa efectuarea angioplastiei, pacientul este transferat in salonul de recuperare, unde ii vor fi monitorizate permanent rata cardiaca, pulsul si presiunea arteriala. Interventia propriu-zisa dureaza de regula intre 30 si 90 de minute, insa pregatirea pentru procedura si recuperarea imediata pot necesita cateva ore in total. Pacientul poate prezenta o echimoza in zona prin care s-a introdus cateterul, iar regiunea poate fi dureroasa pentru cateva zile.

Majoritatea pacientilor se pot deplasa singuri in 12-24 de ore dupa angioplastie, iar internarea nu depaseste de obicei durata de 1-2 zile, in cazul unei proceduri fara complicatii. Mai mult decat atat, activitati precum exercitiile fizice sau condusul unui automobil pot fi reluate dupa doar cateva zile.

In urma angioplastiei, este administrat un tratament cu antiagregante plachetare, pentru prevenirea producerii unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral. Daca a fost introdus un stent farmacologic activ, tratamentul medicamentos va trebui sa fie urmat pana la 1 an de la efectuarea interventiei. In cazul in care exista risc de hemoragie, medicul va reduce perioada de tratament.

Specialistul va oferi pacientului sfaturi pentru urmarea unui stil de viata mai sanatos si va urmari evolutia post-interventie cat va considera necesar. In saptamana ulterioara operatiei, pacientul nu trebuie sa ridice obiecte grele, pana cand nu trece cu brio testul de efort. Succesul angioplastiei creste si recuperarea este mai usoara usoara atunci cand pacientul este nefumator.