Ebola este denumirea unui virus A.R.N. responsabil cu instalarea febrei virale homoragice Ebola, o boala rara care afecteaza oamenii si primatele.
Simptomele debuteaza brusc, cu febra ridicata, dureri musculare, cefalee si dureri in gat, dupa incheierea perioadei de incubatie a virusului cuprinsa intre 2 si 21 de zile.
Boala nu se transmite pe cale aeriana, ci doar prin contact direct cu fluidele corporale ale altei persoane infectate. In timp ce nu exista un tratament medicamentos specific pentru boala Ebola, pacientii primesc ingrijiri medicale menite sa previna complicatiile cu potential letal. Rata de mortalitate a celor infectati este de 90%.
Virusul Ebola a fost descoperit in organismul maimutelor africane, al cimpanzeilor si al altor primate, oamenii de stiinta considerand ca agentul patogen a fost transmis in randul oamenilor prin fluidele corporale infectate ale animalelor, pe doua cai principale:
- Sangele. Macelaritul sau ingerarea animalelor infectate pot duce la raspandirea virusului Ebola. Cercetatorii care au analizat in laborator animale purtatoare au contactat agentul patogen.
-Produsele reziduale. Turistii care au vizitat anumite pesteri din Africa si mai multi muncitori in mine au contactat virusul din urina si materiile fecale ale liliecilor infectati.
Exista cinci tipuri de virusuri Ebola, dintre care patru pot cauza imbolnaviri in randul oamenilor. Primele epidemii ale bolii au fost inregistrate in Africa, in anul 1976. Numele virusului provine de la raul Ebola, situat in apropierea satelor din Congo, acolo unde boala a fost depistata pentru prima oara.
Transmiterea virusului Ebola este posibila si de la o persoana bolnava la cealalta. Pacientii devin contagiosi abia atunci cand manifesta simptome. Membrii familiei unui bolnav pot contacta boala ingrijind bolnavul sau pregatind corpul pentru inmormantare.
Personalul medical poate transmite si el virusul febrei hemoragice Ebola, daca nu sunt utilizate manusi de protectie, masti chirurgicale si alte echipamente medicale de acest tip. In multe centre medicale din Africa sunt reutilizate ace si seringi, de aceea cele mai grave epidemii de Ebola s-au petrecut din pricina instrumentelor nesterilizate. Nu exista dovezi care sa ateste faptul ca virusul poate fi transmis prin intepaturile insectelor.
Virusul Ebola se transmite si prin contact direct cu saliva si urina persoanelor infectate sau prin contact sexual neprotejat cu un bolnav aflat in convalescenta.
Pentru majoritatea populatiei Pamantului, riscul de contactare a febrei hemoragice Ebola este foarte scazut. Factorii de risc cei mai importanti sunt urmatorii:
- Deplasarile in Africa. Persoanele care viziteaza sau muncesc in regiunile africane cu epidemii de Ebola prezinta o predispozitie crescuta la contactarea bolii.
- Experimentele pe animale. Cercetatorii care efectueaza experimente pe animale importate din Africa sau Insulele Filipine risca sa dezvolte febra hemoragica Ebola.
- Contactul cu o persoana bolnava. Cadrele medicale si membrii familiei unui bolnav de Ebola risca sa contacteze boala, in lipsa adoptarii anumitor masuri de protectie (manusi din latex, masti chirurgicale etc.).
- Pregatirea decedatului de inmormantare. Cadavrul unui bolnav de Ebola ramane contagios, de aceea persoanele care se ocupa de funeralii risca sa contacteze virusul.
Semnele si simptomele debuteaza de regula abrupt, in 2-21 de zile de la infectarea cu virusul Ebola. Printre primele manifestari clinice se numara:
- febra;
- durerile de cap severe;
- durerile articulare si musculare;
- frisoanele;
- slabiciunea corporala generalizata.
Odata cu trecerea timpului, severitatea simptomelor creste, aparand:
- greata si varsaturile;
- diareea;
- inrosirea ochilor;
- eruptiile cutanate;
- durerile toracice;
- tusea;
- durerile stomacale;
- pierderea brusca in greutate;
- hemoragiile externe (de regula la nivelul ochilor, cu exceptia muribunzilor, care pot sangera si din alte orificii, precum urechile, nasul sau rectul);
- hemoragiile interne.
Febra hemoragica Ebola este mortala in cele mai multe cazuri. Pe masura ce boala avanseaza, pot sa apara o serie de complicatii grave:
- insuficienta multipla de organ;
- hemoragii severe;
- icter;
- stari de delir;
- convulsii;
- coma;
- socul.
Motivul pentru care virusul Ebola este atat de letal consta in faptul ca interfereaza cu capacitatea de aparare a sistemului imunitar. Cercetatorii nu au inteles inca de ce unele persoane reusesc sa se recupereze in urma contactarii acestui agent patogen periculos, iar altele nu. Supravietuitorii isi revin cu dificultate, dupa mai multe luni de repaus la pat, intrucat virusul poate ramane in organism pana la 6 saptamani dupa inceperea tratamentului. In acest interval de recuperare, se pot manifesta urmatoarele simptome:
- pierderea parului;
- modificari senzoriale;
- inflamatia ficatului;
- oboseala accentuata;
- slabiciunea corporala;
- durerile de cap;
- inflamatiile ochilor;
- inflamatiile testiculare.
Febra hemoragica Ebola este dificil de diagnosticat, din pricina faptului ca simptomele incipiente pot fi usor confundate cu cele ale altor boli tropicale, precum febra tifoida sau malaria. Testele de sange si ale tesuturilor sunt elucidatoare in recunoasterea virusului.
In timp ce nu exista un tratament pentru febra Ebola, terapia este una de sustinere, ce urmareste echilibrarea nivelului de electroliti in organism, tratarea infectiilor care pot surveni, suplimentarea fluidelor si a oxigenului, inlocuirea sangelui pierdut si mentinerea presiunii sangelui constanta. Tratamentul poate sa includa si administrarea unui ser experimental care distruge celulele infectate.
Nu exista inca un vaccin care sa permita prevenirea dezvoltarii febrei hemorganice Ebola. Singura cale de a reducere a riscului de contactare a bolii este evitarea calatoriilor in regiunile in care virusul este raspandit.
Cadrele medicale se pot proteja de infectie cu ajutorul echipamentelor medicale de protectie (manusi, masti chirurgicale, ochelari etc.).