Oboseala si slabiciunea sunt doi termeni adesea folositi ca sinonime, dar in realitate ei descriu doua senzatii diferite. Este important ceea ce se intelege prin "ma simt slabit" sau "ma simt obosit", deoarece orienteaza spre depistarea cauzei acestor simptome.
Slabiciunea reprezinta senzatia de scadere a fortei musculare sau fizice si senzatia ca este nevoie de un efort in plus pentru activitatile zilnice care necesita miscarile mainilor, picioarelor sau altor muschi.
Oboseala reprezinta senzatia de extenuare, istovire si lipsa de energie.
Atat slabiciunea cat si oboseala sunt simptome si nu boli. Deoarece acestea pot fi determinate de o varietate de afectiuni, importanta slabiciunii si oboselii poate fi determinata doar atunci cand sunt evaluate alaturi de alte simptome.
Slabiciunea poate fi fizica si mentala. Slabiciunea generala apare de obicei dupa o activitate intensa, cum ar fi de obicei dupa un efort fizic sustinut (de exemplu, o drumetie pe munte). Senzatia poate fi de slabiciune sau oboseala sau de febra musculara. Acestea dipar dupa cateva zile.
Slabiciunea mentala este definita ca o scadere puternica a activitailor cognitive, cum ar fi invatarea, judecata sau luarea deciziilor. Aceasta slabiciune este rezultatul stresului extrem pe centrul cognitiv al creierului care duce la o reducere a activitatilor neuronale pentru o perioada scurta de timp. Slabiciunea mentala poate aparea si din cauza varstei, a unei tumori cerebrale sau a traumelor emotionale in trecut.
Slabiciunea poate fi :
- Centrala: se caracterizeaza printr-o reducere a impulsului neuronal sau a activitatii motorii bazate pe nervi
- Neuromuscular: nervul nu stimuleaza un muschi
- Muschi periferici: Corpul nu poate furniza energia suplimentara necesara pentru a contracta muschii.
In rare cazuri, slabiciunea musculara generalizata poate fi cauzata de alte afectiuni cum ar fi:
- hipotiroidismul - determina oboseala, slabiciune, letargie, crestere in greutate, depresie, tulburari de memorie, constipatie, uscaciunea pielii, intoleranta la frig, subtierea firului de par si friabilitatea unghiilor
- hipertiroidismul - determina oboseala, slabiciune musculara, scadere in greutate, tahicardie, intoleranta la cald, transpiratii, iritabilitate, anxietate si cresterea in dimensiuni a glandei tiroide
- sindromul Guillain-Barre - o tulburarea neurologica rara, care determina slabiciune la nivelul picioarelor, mainilor si altor grupe musculare, putand determina chiar paralizie
- miastenia gravis - o boala cronica rara, care determina slabiciune si oboseala musculara rapida
- diselectrolitemii (tulburari ale nivelurilor serice de electroliti), cum ar fi hipopotasemie sau hiposodemie.
Slabiciunea musculara care se agraveaza lent necesita un consult medical specializat.
Slabiciunea musculara brusca cu impotenta functionala a unei anumite regiuni a organismului indica o tulburare cerebrala severa, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitor sau o afectiune a maduvei spinarii sau a unui anumit nerv.
Oboseala consta in senzatia de extenuare, istovire si lipsa de energie. Oboseala usoara poate aparea datorita activitatii in exces, somnului insuficient, grijilor, plictiselii , lipsei unui program de exercitii fizice regulat, utilizarea alcoolului/drogurilor, medicamnete cum ar fi antihistaminice sau pentru tuse si obiceiurilor alimentare nesanatoase.
Orice boala, cum ar fi raceala sau gripa, poate determina oboseala, care de obicei dispare odata ce boala se vindeca. De cele mai ori, oboseala usoara insoteste bolile care pot fi vindecate cu tratament la domiciliu, fara a fi nevoie de consultul unui medic specialist. Sunt doua tipuri de oboseala , Oboseala fizica sau psihica. O persoana cu oboseala psihica se concentreaza mai greu si poate sa fie mai somnoroasa in timp ce lucreaza. Situatiile stresante pot de asemenea sa determine oboseala. Acest tip de oboseala dispare odata cu eliminarea stresului.
Multe medicamente eliberate, cu sau fara prescriptie medicala, pot determina oboseala si slabiciune.
Consumul de bauturi alcoolice, cafeina sau droguri ilegale determina de asemenea oboseala.
Atunci cand oboseala apare odata cu alte simptome mai severe, cum ar fi dispnee (dificultatea respiratiei), sangerari anormale sau scaderi sau cresteri inexplicabile in greutate, este nevoie de un consult medical specializat.
Oboseala care dureaza mai mult de 2 saptamani necesita de asemenea investigatii medicale specializate. Acest tip de oboseala poate fi determinat de mai multe probleme medicale serioase cum ar fi:
- anemia - scaderea cantitatii de hemoglobina, care este "carausul" oxigenului
- afectiuni cardiace - cum ar fi boala arterelor coronariene, infarctul miocardic sau insuficienta cardiaca, care limiteaza aprovizionarea cu oxigen a muschiului cardiac sau altor organe tulburari metabolice - cum ar fi diabetul zaharat, in care zaharul (glucoza) ramane in sange in loc sa patrunda in celulele organismului pentru o servi ca sursa de energie
- afectiuni tiroidiene - hipo si hipertiroidismul
- afectiuni renale sau hepatice - determina oboseala atunci cand concentratia anumitor substante ating niveluri toxice
- tulburarile de somn - insomnia, apneea obstructiva de somn, narcolepsia, esofagita de reflux, lucru in schimburi, diferenta de fus orar
- alergiile - rinita alergica, astmul bronsic
- infectiile care necesita o lunga perioada de convalescenta - endocardita bacteriana (infectia muschiului inimii sau a valvelor cardiace), parazitoze, HIV, tuberculoza,mononucleoza, malaria, citomegalovirus, hepatite
- boala Addison
- anorexia si alte tulbuari nervoase de alimentatie
- artritele -poliartrita reumatoida, artrita reumatoida juvenila (care afecteaza copiii si adolescentii)
- bolile autoimune - lupus sistemic
- malnutritia
- cancerele, inclusiv chimioterapia si radioterapia
- fibromialgia
- boala de reflux gastroesofagian
- boala inflamatorie a intestinului
- pierderi masive de sange
In cazul in care oboseala apare fara o cauza evidenta, este foarte important de evaluat sanatatea mentala. Oboseala este un simptom comun al unor tulburari psihiatrice, cum ar fi anxietatea sau depresia. Oboseala si depresia pot deveni atat de severe, astfel incat bolnavul ia in considerare suicidul pentru a pune capat suferintei.
Diagnostic
Investigatiile paraclinice pot ajuta la diagnosticarea cauzei de baza a oboselii. Testele de urina, scanarile imagistice, chestionarele de sanatate mentala si analizele de sange pot fi necesare in functie de alte simptome. Aceste investigatii pot ajuta la excluderea cauzelor fizice , cum ar fi, infectii, probleme hormonale, anemie, probleme hepatice sau probleme renale. Studiul sommnului se poate face pentru a exclude o tulburare de somn.
Tratament la domiciliu
In cazul in care slabiciunea generalizata si oboseala apar asociate cu alte simptome, trebuie evaluate aceste simptome asociate. Tratamentul acestor simptome asociate amelioreaza slabiciunea si oboseala. Slabiciunea musculara generalizata si oboseala usoara care apar asociate cu a infectie virala, se amelioreaza prin urmatoarele masuri de tratament.
In cazul unei raceli, este posibila continuarea activitatilor zilnice cu ajutorul unui somn si ohihne suficiente, iar in cazul unei gripe, se recomanda repausul la pat.
Se recomanda revenirea lenta la activitatile zilnice pentru a evita prelungirea starii de oboseala si consumul crescut de lichide pentru a evita deshidratarea.
In cazul in care slabiciunea si oboseala nu au legatura cu o alta boala, poate dura mai mult timp pana la recapatarea energiei cu ajutorul urmatorelor sfaturi:
- alternarea odihnei cu exercitiile fizice - cresterea graduala a activitatii fizice poate fi de ajutor in ameliorarea oboselii
- limitarea medicamentelor care pot contribui la oboseala - tranchilizantele si antialergicele cauzeaza adesea oboseala
- imbunatatirea dietei - se recomanda 3 mese pe zi, cu un mic dejun consistent
- reducerea consumului de alcool, de cafeina si renuntarea la fumat - acestea pot contribui la aparitia oboselii evitarea vizionarii programelor tv
- petrecerea a mai mult timp cu prietenii plimbarile, calatoriile sau noi activitati
- somnul suficient pe perioada noptii - poate fi primul pas in ameliorarea oboselii
- elminarea sunetelor si luminilor care pot perturba somnul
- evitarea meselor inainte de culcare
- evitarea cititului sau privitului la televizor in pat
- aparitia unor noi simptome asociate cu oboseala si slabiciunea
- depresia sau anxietatea care se agraveaza in ciuda tratamentului
- oboseala si slabiciunea nu se amelioreaza dupa 4 saptamani de tratament la domiciliu
- simptomele devin mai severe si mai frecvente
Oboseala usoara poate fi adesea prevenita cu ajutorul unui modificari in stilul de viata:
- exercitiile fizice regulate sunt cea mai buna metoda de aparare impotriva oboselii
- dieta echilibrata cu 3 mese pe zi cu un mic dejun consistent
- somnul suficient
- rezolvarea problemelor emotionale in loc de ingnorarea sau negarea acestora
- inlaturarea pe cat posibil a stresului.