Depresia este o stare mentala persistenta de tristete care poate afecta intregul organism. Depresia clinica este cea care persista cel putin doua saptamani consecutive si este suficient de accentuata pentru a intrerupe sau perturba activitatile de zi cu zi.
Depresia nu este un semn de slabiciune a unei persoane sau un atribut negativ. Este o problema majora de sanatate si trebuie tratata in mod corespunzator.
Modificarile de la nivelul creierului afecteaza multe sisteme ale organismului. De exemplu, nivelurile scazute de neurotransmitatori (cum ar fi nivelul redus de serotonina, intalnit in cazul depresiei) pot modifica pragul durerii. Acest lucru inseamna ca persoanele depresive devin mai sensibile la durere. In plus, s-a demonstrat stiintific faptul ca, din cauza cresterii hormonilor de stres (cortizol si adrenalina), creste riscul aparitiei bolilor fizice si scade rezistenta sistemul imunitar.
Atat copiii, cat si adultii pot manifesta depresii.
Manifestarile primare ale depresiei la adulti sunt: starea de tristete si pierderea interesului pentru activitatile care in trecut produceau placere. De asemenea, bolnavii pot experimenta un sentiment intens de vinovatie (chiar in cazul unor probleme minore), neliniste, furie, inutilitate, lipsa de speranta, dificultati de concentrare, autostima scazuta, sentiment de devalorizare sau anxietate si pot avea ganduri sinucigase recurente. Copiii care sunt deprimati se pot simti nesiguri, sunt iritati si dificil de calmat, iar unii dintre ei vor plange cu usurinta si vor fi tristi.
Persoanele depresive pot intampina dificultati in luarea deciziilor. Pot face imprudente si pur si simplu nu le pasa ce se intampla cu ele. A face o alegere simpla poate parea o sarcina coplesitoare, iar concentrarea asupra realitatii se va face cu mare greutate.
Depresia poate determina aparitia unor manifestari fizice. Printre acestea se numara:
Depresia poate inrautati problemele cronice de sanatate. Depresia este un factor de risc pentru multiple afectiuni. In cazul persoanelor in varsta depresia poate contribui la declansarea a diverse boli, cum ar fi boala Parkinson, boli cardiovasculare si boli pulmonare obstructive cronice. Acest lucru este explicabil de eliberarea de catecolamine endogene care provoaca vasoconstrictie si cresterea frecventei cardiace.
S-a demonstrat ca exista o legatura clara intre bolile tiroidiene si depresia.
Depresia slabeste sistemul imunitar, in special din cauza productiei scazute de limfocite de tip T care ajuta la protejarea organismului de agentii cancerigeni. Un sistem imunitar slabit afecteaza raspunsul inflamator al organismului. De aceea, s-a confirmat in urma studiilor ca depresia creste incidenta osteoartritei, astmului bronsic si a bolilor autoimune.