Diverse medicamente si droguri recreationale pot afecta performanta sexuala si libidoul. Ar trebui remarcat faptul ca ceea ce ar putea cauza impotenta la un barbat, posibil sa nu o provoace la altul.
In cazul in care considerati ca un medicament pe care il luati are un efect negativ asupra performantei dumneavoastra sexuale, discutati problema cu medicul. Daca ati constatat aceasta consecinta, nu opriti tratamentul medicamentos fara sa consultati specialistul, intrucat unele medicamente pot produce reactii care ar putea sa va puna viata in pericol, in cazul in care le intrerupeti brusc.
Medicii prescriu beta-blocante pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, insuficienta cardiaca congestiva si dureri toracice. Aceste medicamente care includ propanolol, metoprolol si acebutolol, blocheaza adrenalina, astfel incat aceasta nu se mai poate lega de receptorii inimii.
Organismul elibereaza adrenalina numita epinefrina, ca raspuns la stres. Adrenalina creste ritmul cardiac si ingusteaza vasele de sange. Beta-blocantele inhiba aceasta actiune, prin diminuarea impulsurilor nervoase, scaderea batailor cardiace si largirea vaselor de sange, pentru ca sangele sa curga normal.
Desi sunt utile pentru tratarea conditiilor care implica inima, beta-blocantele pot afecta si procesele necesare pentru declansarea unei erectii. Prin incetinirea implusurilor nervoase de la nivelul penisului si reducerea fluxului de sange, beta-blocantele pot duce la impotenta.
Statinele si fibratii sunt folositi pentru a trata nivelurile ridicate de colesterol. In urma actiunii pe care aceste medicamente o au asupra colesterolului, cercetatorii spun ca se creaza interferenta cu productia de testosteron, estrogeni si alti hormoni sexuali.
In plus, statinele pot provoca dabdomioliza, o defalcare a tesutului muscular care determina dureri articulare si oboseala. O revizuire a studiilor asupra statinelor si fibratilor a concluzionat ca ambele clase de medicamente pot declansa disfunctie erectila. De asemenea, s-a constatat ca barbatii si femeile care iau statine au dificultati in atingerea orgasmului intens, iar nivelul de placere sexuala scade odata cu nivelurile de colesterol LDL.
Daca medicul v-a recomandat aceste tipuri de medicamente, aveti colesterolul marit usor si nu suferiti de boli coronariene, cereti permisiunea medicului de a lua urmatoarea combinatie de medicamente: vitamina B12 (1000 mcg), acid folic (800 mcg) si vitamina B6 (200 mg).
Medicamentele anticonvulsivante sunt de obicei folosite pentru controlul crizelor epileptice. Acestea sunt utilizate si pentru a trata diverse tipuri de dureri cronice, inclusiv durere neuropata si migrene - chiar daca acestea nu au fost proiectate in acest scop. Anticonvulsivantele sunt recomandate si pentru tratamentul tulburarilor bipolare.
Studiile au demonstrat ca aceste medicamente pot reduce nivelurile de testosteron, care pot deprima dorinta sexuala si interfera cu excitatia. Anticonvulsivantele pot afecta si capacitatea unui barbat de a avea orgasm. Unele anticonvulsivante, cum ar fi gabapentin si topiramat, pot avea mai putine efecte secundare decat alte medicamente, cum ar fi carbamazepina sau fenitoina. De aceea, medicul ar trebui sa vi le prescrie pe acestea din urma, pentru a se evita efectele negative ale celorlate tipuri de anticonvulsivante asupra vietii sexuale.
Depresia si impotenta au o relatie cauza-efect. Multi dintre bolnavii care sufera de impotenta dezvolta depresie, iar cei care sufera de depresie majora pot avea ca simptom, impotenta. Medicamentele utilizate pentru tratarea depresiei pot provoca sau agrava disfunctii sexuale, inclusiv impotenta.
Medicamentele de ultima generatie, inclusiv inhibitorii monoaminooxidazei si antidepresivele triciclice pot provoca frecvent disfunctii erectile. Mai nou, antidepresivele din clasa inhibitorilor recaptarii serotoninei pot avea mai putine efecte adverse, dar cei care vor utiliza aceste medicamente vor experimenta efecte secundare care le-ar putea afecta viata sexuala.
Antipsihoticele sunt utilizate pentru tratarea schizofreniei, a tulburarilor bipolare si a altor afectiuni psihice grave. Antipsihoticele sunt prescrise pentru tratarea depresiei, dar si a agitatiei. Toate medicamentele antipsihotice blocheaza dopamina, o substanta chimica din creier care ajuta la reglarea raspunsurilor emotionale si controleaza centrele de placere ale creierului.
In plus, acestea contribuie la cresterea nivelului de prolactina care poate determina ejaculare precoce, libidoul scazut si dificultati in atingerea orgasmului. De asemenea, antidepresivele blocheaza actiunea acetilcolinei care poate declansa mai multe tipuri de probleme ale functiei sexuale.
Efectele secundare sexuale ale acestor medicamente au fost dificil de confirmat, intrucat multe dintre medicamentele utilizate pentru tratarea bolilor psihice sunt folosite pentru tratarea problemelor asociate cu disfunctiile sexuale. Totusi, incidenta disfunctiilor sexuale asociate cu medicamentele antipsihotice variaza, in diferite studii, intre 45-90%.
Discutati cu medicul legat de posibilitatea de a reduce doza sau de a inlocui un medicament antipsihotic cu altul. Daca v-a fost prescris unul dintre aceste medicamente pentru depresia asociata cu Alzheimer sau agitatie, cereti-i lamuriri medicului. Antipshioticele cresc riscul decesului la persoanele in varsta care sufera de dementa.
Cunoscute si sub denumirea de tranchilizante, benzodiazepinele sunt folosite pentru a trata anxietatea, insomnia, si spasmele musculare, dar si pentru prevenirea convulsiilor.
Proprietatile sedative si miorelaxante ale benzodiazepinelor diminueaza interesul sexual, excitatia si senzatiile. Benzodiazepinele pot sa interfere cu productia de testosteron, un hormon important pentru dorinta sexuala, atat pentru barbati, cat si pentru femei.
Problemele sexuale cel mai frecvent asociate cu benzodiazepinele sunt: orgasmul diminuat, durerea din timpul actului sexual, problemele cu ejacularea precoce. Multi bolnavi cu anxietate usoara sau insomnie nu au nevoie de benzodiazepine. Pentru conditiile enumerate mai sus exista si alte alternative medicamentoase, dar si tratamente alternative. Melatonina in doza de 3 mg inainte de culcare ajuta uneori la restabilirea modelelor sanatoase de somn. Persoanele in varsta nu ar trebui sa foloseasa difenhidramina pentru tratarea insomniilor.