Tulburarile de alimentatie

Generalitati

Tulburarile de alimentatie sunt un grup de afectiuni grave. Bolnavul este preocupat de alimentatie si scaderea in greutate.

Principalele tipuri de tulburari de alimentatie sunt anorexia nervoasa, bulimia nervoasa si mancatul compulsiv sau tulburarea binge eating.

Tulburarile alimentare pot provoca probleme fizice grave, chiar severe si pot pune in pericol viata unei persoane.

Anorexia nervoasa

Aceasta conditie este caracterizata prin:

Multe dintre persoanele care sufera de anorexie nervoasa se percep ca avand o greutate excesiva, chiar si atunci cand sunt evident subponderale. Consumul alimentelor si controlul greutatii devin obsesive. Persoanele cu anorexie nervoasa se cantaresc in mod repetat, portioneaza alimentele cu atentie si mananca cantitati foarte mici doar din anumite alimente.

Unele dintre aceste persoane pot manca in mod compulsiv si apoi vor urma diete drastice, exercitii fizice intensive, isi pot autoinduce varsaturile sau pot face abuz de laxative, diuretice sau clisme.

Printre manifestarile caracteristice anorexiei se pot numara:

Bulimia nervoasa

Bulimia nervoasa este caracterizata de episoade recurente si frecvente de consum a unei cantitati destul de mari de alimente, concomitent cu lipsa de control asupra acestor episoade.

Pofta de a manca este urmata de un comportament care se doreste a compensa mancatul excesiv: varsaturi fortate, utilizarea excesiva de laxative sau diuretice, post, exces de exercitii fizice sau o combinatie a acestor comportamente. Spre deosebire de anorexia nervoasa, persoanele care sufera de bulimie nervoasa isi mentin de obicei o greutate sanatoasa sau normala, in timp ce unele sunt usor supraponderale.

Ca si in cazul persoanelor cu anorexie nervoasa, este prezenta teama cresterii in greutate si dorinta disperata de a pierde in greutate. Exista o nemultumire permanenta legata de dimensiunile corpului si formei acestuia. De obicei, comportamentul bulimic se desfasoara in secret, intrucat este insotit de sentimente de dezgust sau rusine. Dorinta de a manca si apoi ciclul de curatare, au loc in unele cazuri de mai multe ori pe saptamana, iar in altele de mai multe ori pe zi.

Alte simptome includ:

Tulburarea binge-eating sau mancatul compulsiv

Tulburarea binge-eating presupune pierderea controlului unei persoane atunci cand mananca. Spre deosebire de bulimia nervoasa, perioadele de mancat compulsiv nu sunt urmate de curatare sau eliminarea alimentelor din organism, exercitii fizice excesive sau post. Ca rezultat, oamenii care sufera de mancat compulsiv sunt de multe ori supraponderali sau obezi.

Acestia au un risc destul de crescut in a dezvolta boli cardiovasculare si hipertensiune arteriala si experimenteaza deseori senzatia de vina, rusine si stres legat de comportamentul lor, situatie care poate duce la dorinta de a manca si mai mult.

Anorexia atletica

Anorexia atletica este o combinatie de comportamente dezordonate care fac parte dintr-un spectru de tulburari de alimentatie, fiind diferita de anorexia nervoasa sau bulimie.

Desi nu este inca recunoscuta oficial in manualele standard de sanatate mintala de diagnostic, termenul de anorexie atletica este frecvent utilizat in literatura de specialitate, pentru a desemna o tulburare caracterizata de exercitii fizice excesive, obsesive. De asemenea, mai este cunoscuta si sub denumirea de exercitii fizice compulsive sau anorexie sportiva.

Conditia este frecvent intalnita in randul sportivilor de performanta si de elita, desi poate exista si la populatia generala. Persoanele care sufera de anorexie atletica se pot angaja in antrenamente excesive si isi vor restrictiona consumul de calorii. Astfel, poate sa apara riscul malnutritiei, iar sportivii tineri ar putea suferi de tulburari endocrine si metabolice, cum ar fi densitatea osoasa scazuta sau menarha intarziata.

Simptomele de anorexie atletica pot include exercitiile fizice excesive, obsesia consumului de calorii, dorinta permanenta de a slabi si poate chiar sa apara lipsa de placere in timpul activitatii fizice. Cazurile grave de anorexie atletica pot avea consecinte fizice, psihologice si sociale.

Exercitiile fizice excesive

Termenul de exercitii fizice excesive se refera la exercitiile fizice pe care o persoana le face pana cand ajunge la epuizare. Exercitiile fizice excesive pot reprezenta un comportament constant sau se pot referi la o singura sedinta de exercitii fizice foarte intense.

Cand activitatea fizica pe care o desfasoara o persoana devine un obicei regulat, poate fi un indiciu ca acea persoana sufera de exercitii fizice excesive, exercitii fizice compulsive sau anorexie atletica. Atunci cand exersarea are loc pana cand devine o problema, persoana in cauza ar putea experimenta consecinte sociale, fizice si psihice.

Supraalimentarea

Supraalimentarea nu este un diagnostic specific; se refera la situatia in care o persoana mananca prea mult, cum ar fi in timpul vacantelor, la aniversari sau poate lua in calcul obiceiul unui om de a manca excesiv in mod obisnuit.

Persoanele care se supraalimenteaza in mod regulat au tendinta de a manca atunci cand nu le este foame si pot manca singuri, intrucat le este jena ca ceilalti sa vada marimea portiilor pe care le consuma.

In plus, aceste persoane cheltuie sume exorbitante pe fantezii culinare legate de masa viitoare. Asadar, un alt semn ca mancatul excesiv reprezinta o problema, este cantitatea importanta de bani irosita pe produsele alimentare. In general, oamenii care mananca prea mult sunt supraponderali sau obezi, desi inclusiv persoanele care au o greutate corporala normala se pot supraalimetna.

Supraalimentarea devine problematica atunci cand se manifesta ca o relatie compulsiva sau obsesiva cu alimentele. In acest punct poate fi tratata prin terapie de modificare a comportamentului sau terapie pentru dependenta de alimente.

Consumul de alimente in timpul noptii

Mancatul alimentelor in timpul noptii este o conditie care castiga recunoastere in randul profesionistilor din domeniul medical. Importanta sa clinica deriva din legatura acestui obicei cu obezitatea sau supraponderabilitatea, care au riscuri negative asupra sanatatii. Desi nu este clasificat ca fiind o tulburare de alimentatie, ci mai degraba ca un sindrom, mancatul in timpul noptii presupune o combinatie de simptome, caracterizate mai ales de ingestia alimentelor in timpul noptii.

Bolnavii tind sa nu manance dimineata, sa consume foarte putine alimente in prima jumatate a zilei. Majoritatea caloriilor sunt consumate apoi pe parcursul orelor serii, astfel incat somnul acestora poate fi tulburat. Persoanele cu aceasta tulburare se vor afla in imposibilitatea de a dormi dupa ce mananca sau pot experimenta treziri frecvente pe parcursul noptii, pentru a se hrani.

Totusi, bolnavii sunt treji si constienti de episoadele de alimentatie. Situatia este diferita de alte tulburari de acest tip, intrucat se consuma mai degraba gustari, decat portii uriase de mancare. In plus, aceasta difera de bulimie, pentru ca nu exista comportamente compensatorii sau de purjare, care sa compenseze cresterea aportului caloric.

Ortorexia nervoasa - dependenta de alimentatia sanatoasa

Ortorexia nervoasa nu este recunoscuta ca fiind un tip traditional de tulburare de alimentatie, dar are in comun unele caracteristici, atat ale anorexiei nervoase, cat si ale bulimiei, mai ales obsesia pentru alimente.

Ortorexia se refera la fixatia pe consumul de alimente pure, sanatoase sau adecvate, mai degraba decat pe cantitatea de alimente consumate. Suferinta de otorexie nervoasa este asemanatoare cu dependenta de munca sau de exercitii fizice, o situatie in care o persoana face exces de ceva ce considera sanatos sau bun, pana cand comportamentul devine obsesiv.

Ca si in cazul altor persoane diagnosticate cu tulburari obsesive, si in conditia ortorexiei nervoase ciclice are loc modificarea starii de spirit si izolarea. Persoanele cu ortorexie nervoasa aloca cel mai mult timp planificarii si pregatirii meselor si incercarii de a rezista tentatiei de a exclude alte activitati.

Bolnavii pot ajunge sa aiba comportamente extreme, ajungand sa evite anumite persoane care nu impartasesc convingerile lor alimentare sau au la dispozitie rezervele proprii alimentare, oriunde ar merge. Ortorexia nervoasa poate avea consecinte negative printre care: izolarea sociala, deprecierea fizica sau dificultatea de a se bucura de viata. In unele cazuri, inima celor care sufera de ortorexie nervoasa ar putea sa cedeze ca urmare a greutatii scazute sau a mancatului restrictiv.

Cum identificati o tulburare de alimentatie

Poate fi destul de dificil de acceptat ca o persoana draga sau un prieten poate suferi de o tulburare de alimentatie. Printre semnele de avertizare se numara:

Factori de risc

Anumite evenimente si situatii ar putea creste riscul dezvoltarii unei tulburari de alimentatie. Printre acesti factori de risc pot fi incluse:

Complicatii

Tulburarile de alimentatie pot duce la o varietate de complicatii, unele dintre ele care pun in pericol viata unei persoane. Cu cat durata acestora este mai lunga, cu atat sunt mai severe si pot sa apara complicatii mai grave. Complicatiile pot include:

Tratarea tulburarilor de alimentatie

Daca nu sunt tratate, tulburarile de alimentatie pot avea un impact negativ asupra locului de munca sau vietii sociale a unei persoane. Efectele fizice ale unei tulburari de alimentatie pot fi fatale uneori. Recuperarea poate implica o perioada indelungata de timp.

Este important sa se obtina sprijinul familiei si prietenilor. Tratamentul presupune monitorizarea starii fizice de sanatate, in timp ce se face terapie pentru ameliorarea problemelor psihice. Acest tip de tratament poate implica: