Rigidizarea arterelor este o tulburare in care arterele (vasele de sange care transporta sangele oxigenat de la inima in alte parti ale corpului) se ingusteaza din cauza depozitelor de colesterol, care se transforma in tesut fibros si se calcifiaza (arterioscleroza). Intrucat aceasta placa de aterom ingusteaza lumenul (deschiderea din artera), se reduce alimentarea cu oxigen si sange a organului afectat.
Placa de aterom poate sa blocheze artera destul de grav, provocand moartea tesutului irigat de artera, avand loc, de exemplu, un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Acumularea de placa bacteriana de-a lungul anilor ingusteaza arterele si le face mai rigide. Aceste modificari ingreuneaza circulatia sangelui prin ele.
In arterele ingustate se pot forma cheaguri si fluxul de sange va fi blocat. Bucati de placa s-ar putea rupe si ar putea patrunde in vasele de sange mici, blocandu-le. Ca urmare a blocajului tesuturile vor fi private de sange si oxigen, fapt ce ar putea duce la deteriorarea sau necroza tesuturilor. Aceasta este o cauza frecventa de infarct miocardic si accident vascular cerebral.
Daca un cheag de sange ajunge intr-o artera din plamani, poate provoca o embolie pulmonara. In unele cazuri placa este o parte a unui proces care determina o slabire a peretelui unei artere. Acest lucru poate duce la anevrism. Anevrismele se pot rupe si ar putea rezulta sangerari ce vor pune viata persoanei respective in pericol.
Rigidizarea arterelor este un fenomen care deseori insoteste inaintarea in varsta. Totusi, nivelurile ridicate de colesterol din sange pot face acest proces sa aiba loc la o varsta mai tanara. Alti factori negativi ai stilului de viata sunt: consumul de alcool, lipsa de activitate fizica si numarul in plus de kilograme.
Alti factori de risc pentru rigidizarea arterelor sunt:
Arterioscleroza de multe ori nu are simptome pana cand lumenul arterei afectat critic este redus sau complet blocat. Aceste simptome de arterioscleroza sunt variabile si pot fi diferite, de la lipsa manifestarilor (in stadiul incipient al bolii), la atac de cord sau accident vascular cerebral (in cazul in care lumenul arterei critice este blocat). Moartea cardiaca subita ar putea fi primul simptom al bolii coronariene.
Simptomele depind de localizarea arterelor afectate de arterioscleroza. In cazul in care arterele coronariene, care aprovizioneaza inima cu sange sunt afectate, bolnavul poate prezenta dureri toracice, dificultati de respiratie, anxietate si transpiratie. Durerea toracica specifica (angina pectorala) sau irigarea insuficienta cu sange a muschiului sanguin apare la efort si dispare la repaus. Rar angina poate sa apara in timpul odihnei si semnifica faptul ca placa de aterom este mult mai instabila si eventual exista riscul unui atac de cord.
In cazul in care arterele carotide sau vertebrale care furnizeaza sange creierului sunt afectate de arterioscleroza, persoana in cauza poate avea amorteli, slabiciune, dificultati de vorbire, de inghitire, orbire sau paralizie pe o parte a corpului.
In cazul in care arterele care furnizeaza sange picioarelor sunt afectate, bolnavul pate avea dureri severe de picioare. Durerea apare mai ales in timpul mersului si dispare cand bolnavul se opreste din mers (claudicatie intermitenta).
Atunci cand boala este severa, durerea poate sa apara in repaus si/sau pe parcursul noptii. In cazul in care pielea se descompune, rana se poate infecta si daca nu se va vindeca ar putea fi necesara amputarea.
Pentru prevenirea rigidizarii arterelor puteti face urmatoarele modificari in stilul dumneavoastra de viata:
Recomandarile ar putea depinde de:
Medicul v-ar putea sugera sa luati aspirina sau clopidogrel pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange in artere. Aceste medicamente poarta numele de antiagregante plachetare.
Printre complicatiile posibile ale conditiei se numara:
Prevenirea arteriosclerozei include:
Daca suferiti de diabet zaharat trebuie sa:
Daca suferiti de hipertensiune arteriala trebuie sa: