De ce au oamenii par pe corp?

Generalitati

Intretinerea parului de pe corp poate fi destul de neplacuta, mai ales pe timp de vara. Trebuie sa dedicati timp acestui proces.

Daca se insumeaza timpul petrecut de barbati pentru indepartarea parului facial de-a lungul vietii se ajunge la o perioada de o luna, iar femeile isi petrec pana la sute de ore pentru a-si indeparta cu meticulozitate sutele de fire de par nedorite de pe corp.

Vizibil este doar parul de la suprafata pielii, dar actiunea reala are loc la nivelul epidermei.

Celulele din interiorul foliculilor firelor de par se divid si se multiplica, spatiile din interiorul foliculului se umplu iar celulele vechi sunt impinse in exterior. Apoi, celulele vechi se intaresc si ies din folicul, formand firul de par.

Compozitia si fazele de crestere ale firului de par

Firul de par este in cea mai mare parte format din tesut mort si o proteina numita keratina. Parul nu creste incontinuu ci, fiecare fir de par trece prin faze active si de odihna.

Procesul de diviziune celulara are loc atunci cand firul de par creste in lungime si se numeste faza activa sau anagen. Faza anagen persista o perioada, in functie de tipul de par, apoi incetineste in faza de repaus sau telogen.

Deoarece parul este alcatuit din materie moarta, cade in timpul fazei telogen. Faza anagen a parului de pe corp dureaza doar cateva luni in timp ce in cazul parului de pe scalp, faza dureaza cativa ani.

Diferentele in fazele de crestere, marimea foliculului si densitatea firului de par variaza, in functie de zona in care cresc, dar si de persoana.

In uter, fetusii sunt acoperiti de fire mici de par numit lanugo. La scurt timp dupa nastere, bebelusilor le cresc pe suprafata corpului, fire subtiri si nepigmentate de par numite vellus.

La pubertate, firele de par vellus vor fi inlocuite de unele aspre, numite fire de par terminale (de exemplu cele din zona axilei si organelor genitale).

De ce au oamenii par?

Cu siguranta, oamenii sunt mamiferele cu cel mai putin par. Doar cateva mamifere, printre care elefantii si rinocerii, au parul atat de rar ca si oamenii.

In cazul rinocerilor si elefantilor, explicatia pentru cantitatea scazuta de par este ca acestia petrec foarte mult timp scufundati in apa pentru a-si mentine scazuta temperatura corpului.

Oamenii au aceeasi cantitate de foliculi de par pe corp ca si alte primate. Chiar daca exista asemanari intre un om si un cimpanzeu, privind partile corpului fara par, parul de pe coprul uman este mult mai fin si mai scurt decat cel de cimpanzeu.

Totusi, de ce, in cursul evolutiei umane omanii au pierdut straturi groase de par?

La un moment dat se pare ca parul gros ar fi devenit mai degraba o povara decat un ajutor. Una dintre teoriile oamenilor de stiinta afirma ca omul primitiv traia mai degraba in apa, iar parul sau putin a fost o modalitate de a se adapta la mediul in care traia.

O alta explicatie este ca parul rar a fost o modalitate de adaptare pentru a preveni raspandirea parazitilor, care se inmulteau in blana deasa.

Alte puncte de reper, au la baza, bipedalismul care a avut loc in cazul oamenilor in urma cu aproximativ doua milioane de ani in urma.

Stand in picioare, in loc de patru labe, oamenii isi expun o treime din corp la lumina soarelui. In aceasta postura n-ar fi necesara acoperirea totala a corpului cu blana, pentru protectia solara.

Indiferent care dintre acesti factori evolutivi a fost cel declansator, totalitatea acestor modalitati de adaptare a fost cea care a determinat modelele umane de par de pe corp.

La nivelul capului, axilelor si organelor genitale, parul creste mai gros si des, in timp ce in alte locuri, cum ar fi spatele, parul este rareori intalnit si este destul de subtire (in general).

Functia parului de pe corp

Imaginati-va ca purtati un hanorac in zilele insorite din luna iulie. Corpul dvs. se va incalzi rapid in acest mod, va veti simti inconfortabil si veti incepe sa transpirati. Dupa 30 de minute pur si simplu veti fierbe si veti simti nevoia sa va dezbracati si sa faceti un dus rece.

Daca oamenii ar fi avut parul des ca cimpanzeii, probabil ca ar fi simtit ca poarta un hanorac, in mod permanent mai ales atunci cand mercurul termometrelor se ridica.

Mamiferele au un mecanism intern numit termoreglare care permite creierului sa-si regleze temperatura in interiorul organismelor, dar exista limite si in cazul oamenilor, iar sensibilitatea creste pe masura ce temperaturile sunt mai inalte.

Pentru a evita supraincalzirea, se declanseaza transpiratia, dar pentru ca transpiratia sa actioneze si sa raceasca organismul aceasta trebuie pastrata intre firele de par.

Majoritatea adultilor au aproximativ 5 milioane de fire de par pe tot corpul lor. Acesta este un numar destul de impresionant, dar structura firului de par (scurt si fin) faciliteaza raspunsul organismului prin care acesta raceste transpiratia.

Oamenii si-au pastrat podoaba capilara care are rol de protectie. Acest lucru are sens, intrucat capul este una dintre principalele parti ale corpului care este in mod constant expusa la soare, inclusiv la o mare cantitate de caldura si radiatii.

Pe de alta parte, barbatii aveau un rol important in procesul imperecherii, fapt ce le-a determinat pe femei sa-si doreasca sa fie atractive prin eliminarea parului de pe corp.

Vorbind despre imperechere, parul de pe corp poate juca un rol important in atractia sexuala. Preferintele difera, unele persoane preferand parteneri cu par lung, scurt sau carliontat. Biologic, zonele cu par mai gros (axilele si organele genitale) au o legatura stransa cu selectia sexuala. Ambele zone elibereaza mirosuri proprii, ca urmare a actiunii glandelor apocrine.

Substantele chimice parfumate pe care glandele le emit sunt unice pentru fiecare persoana si pot ajuta la atragerea partenerilor de sex opus - intocmai ca si actiunea feromonilor la animale. Parul din aceste locatii amplifica mirosul acestor zone.