Avem viitor?

Buna seara!

Ma numesc alexandra,am 22 de ani si sunt intr-o relatie de 1 an si 2 luni cu un baiat de 29 de ani,relatie ce a inceput cu certuri din nimicuri dar si cu o dragsote la prima vedere care s-a transformat in dependenta.

Ne-am cunoscut la fostul meu loc de munca (ne-am vazut/ne-am placut) si parea ca nu putem trai unul fara celalalt.Nici nu a inceput bine "relatia" (daca pot sa zic asa) ca el avea sa imi marturiseasca ceva :"uite...eu sunt cu cineva de 3 ani...am discutat,s-a lamurit,ne despartim,o sa se mute zile astea de la mine dar mai e o problema...eu mai tin legatura cu ex-ex iubita (pe care o stia de 7 ani si am numit-o ex-ex iubita pt a fi ami usor de inteles) cu care nu mai am contact sexual din moemntul in care am cunoscut-o pe cea care va pleca de la mine zilele urmatoare dar tin legatura cu ea pentru ca noi am cumparat o garsoniera pt care am muncit amandoi!!!!".Ce mai inseamna "tin legatura cu ex-ex iubita":sarbatorile,adica Paste,Craciun,Revelion le petrecea cu ea in conditia in care el avea o relatie cu o persoana,lucru ce nu mi s-a parut firesc....si cu siguranta nici voua.Din start i-am zis ca nu am niciun drept sa il judec dar ca eu nu as accepta asa ceva pentru ca eu am un respect fata de mine si nu ma multumesc cu jumatati de masura...Mi-a promis ca se vor rezolva toate si ca o sa se lamureasca si treaba cu ex-ex iubita...Nu foarte usor,dar s-a intamplat - am accepat sa continui ceea ce am inceput in conditia in care urma sa lamureasca situatia fara sa existe doar ideea ca as fi nevoita sa petrec vreo sarbatoare sau ceva de genu fara el...nu concep asemenea lucru...!M-am mutat la el cam dupa 3 luni (consider ca trebuia sa mai astept dar s-a intamplat pt ca ramaneam la el azi,maine,poimaine... pana cand mi-am mutat geanta cu haine).
Totul a decurs ... cu certuri ... la inceput totul e minunat si deodata BOOM...a inceput sa imi faca anumite observatii referitoare la faptul ca nu stiu sa ma comport si sa vorbesc cand iesim undeva si ca toata lumea ii spune ca vorbesc numai p***ai si il fac de rusine ceea ce nu mi-a venit sa cred pentru ca eu sunt o fire foarte sociabila,nu imi place sa fac pe nimeni sa se simta prost,sunt cuminte si comunicativa(tocmai am absolvit facultatea,platita in mare parte din banuti castigati de mine.mama nu a putut sa imi ofere acesti bani dar am muncit si la nevoie m-a ajutat persoana de langa mine) aceste observatii m-au facut sa devin inchisa (opusa felului meu de a fi).Eu am considerat ca a spus aceste lucruri pentru ca inainte de a fi cu el (el neac***a o situatie materiala buna,dar se descurca...facea in asa fel incat sa isi permita ceea ce doreste neac***a un job stabil),am avut o relatie cu un baiat respecatabil in societate,cu studii superioare si consider ca avea anumite frustrari si se razbuna jignind...In fine...ma abat de la subiect...
Totul a decurs dupa cum am relatat,pana cand la un moment dat,el :"merg pana la ex-ex iubita sa ii duc aparatul foto pentru ca are nevoie de el";"merg pentru ca i s-a stricat calculatorul si i-l duc pe asta daca tot sta degeaba"(atunci cand i-a dus calculatorul l-am sunat pentru ca nu mi se pare normal,indiferent ca suntem oameni si trebuie sa ne ajutam unii pe ceilalti,ca tu sa imi interzici mie sa mentin vreo legatura cu vreun fost iubit dar tu sa faci atatea acte de binefacere.Mi-a dat respins!!Am inceput sa tremur si sa plang pentru ca stiam ca ceva se intampla...dupa 2-3 minute m-a sunat si mi-a zis cu o voce mincinoasa "duceam calculatorul si urcam scarile si de aceea nu am putut sa raspund"...trec 20 de minute si tot nu apare acasa si nu da niciun semn.Il sun din nou si imi da respins!!!Tremuram de nervi si il asteptam...apare intrun final!Nu ne vorbim,nici macar nu ne intalnim privirile si incep:"pot sa stiu si eu de ce nu mi-ai raspuns la telefon?" el:"pentru ca ti-am zis ca trebuie sa duc calculatorul si sa il instalez!" eu :"bun,si pt asta nu ai putut sa imi raspunzi la telefon?" el:"si daca stiai ca nu pot sa vorbesc de ce m-ai sunat?"...pentru un asemenea raspuns s-a terminat cu o cearta prin care eu am plecat cu bagaj cu tot acasa iar el se dadea mare cocos si ma facea vinovata pt ca nu inteleg dar a doua zi s-a implorat sa il iert pentru ca ma iubeste si ca nu are nicio legatura cu fata respectiva dar pur si simplu ii e rusine sa vorbeasca de fata cu ea....);
....alta intamplare : "dagostea mea cred ca ar trebui sa mai stai si tu pe acasa!" (de ce...?pentru ca el isi facuse in casa in care stateam cu chirie, o camera pt video chat -nu mi s-a parut normal dar nu a contat- iar ex-ex iubita facea video chat deci avea experienta si urma sa vina in casa respectiva pentru a-si da cu parerea daca e ok sau nu camera...iar o mini cearta,m-a dus acasa la mine,m-a adus inapoi...eu botoasa ma plimb prin casa unde stateam...aranjez una alta si constat ca periuta mea de dinti lipseste!Plina de furie merg la el si pe un ton ipocrit ii spun :"auzi..dragostea mea...dar periuta mea de dinti unde e?" el,fastacit :"mmm...am ascuns-o pt ca imi era rusine de ex-ex iubita sa nu o vada.te rog sa nu te superi sau sa te gandesti la p***ai pt ca iti jur ca nu ai de ce" si cu ochii in lacrimi dupa ce ca m-a trimis si acasa si mi-am gasit si periuta ascunsa m-a luat in brate si am apuca sa zic doar "dar la mine te-ai gandit?stii ce a fost in sufletul meu cand m-ai trimis acasa si mai ales cand am mai si vazut ca lipseste periuta?"...) acum am dat cateva exemple,ce s-a intamplat in primele 6 luni...poate ca nu ar trebui sa judec pe nimeni dar meseria de video chat din punctul meu de vedere e una ce te decade...consider ca poti castiga bani respectandu-ti corpul si totodata pe tine insuti.

Acum,la 1 an si 2 luni ...sunt mereu ciuf*ta,ma enervez repede si parca nu sunt eu langa el,parca simt ca ma limiteaza in a ma manifesta.ne certam si plang,plang foarte mult pentru ca ma doare.m-am saturat sa stiu ca il iubesc dar ca nu ne intelegem...spune ca mereu eu sunt de vina pt ca el s-a schimbat pt mine...are dreptate s-a schimbat se poarta frumos dar eu am ramas cu rani,m-a durut cand m-a dat afara din casa (nu am mai povesti),m-a durut cand era cu fosta iubita chiar daca poate are dreptate si nu facea nimic,dar nu mi-a convenit.
Simt ca vreau sa rad si sa spun p***ai,indiferent de ce zic altii,veau sa ma simt bine cu mine asa cum faceam si inainte sa il cunosc dar ideea e ca il iubesc si pe el......am devenit dependenti unul de celalalt dar parca nu pot sa trec peste ceea ce mi-a facut la incaput...si pe langa toate astea ne certam destul de des din toate nimicurile.cu ex-ex iubita nu mai are nicio legatura doar cand e vorba de vreo factura vorbesc strict la subiect pe internet...dar pe mine ma deranjeaza in continuare poate din cauza ca am ramas cu o amprenta.

Acum suntem despartiti...ne-am mai despariti si alta data si nu stiu daca intradevar avem viitor impreuna...momentan nu lucrez dar as vrea sa o fac dar lui nu ii convine iar eu nu vreau sa stau degeaba...imi place sa imi castig banii dar el spune ca decat sa lucrez pentru 10 mil mai bine stau si imi da el 20 mil.eu nu vreau asta...eu nu vreau sa stau in casa sa spal toata ziua ca o femeie de 30 de ani...am doar 22...mereu imi spune "TU NU TREBUIE DECAT SA AI GRIJA DE MINE,ATAT!" dar eu vreau sa ma simt utila,am alte idealuri ... dar il iubesc.of ce pacatoasa e dragostea...cea mai mare boala!stiu ca ar face multe pentru mine si ca ma iubeste foarte mult,mereu ne imaginam cum o sa arate copilasii nostrii si ce fericiti vom fi dar uite ca ne certam toate p***aile...ma deranjeaza ca uneori isi face obiceiul de a bea seara de seara pana cand ma "iau" de el pt ca nu mai e el cand bea si nu-mi place...

Eu sunt o fire sensibila dar in acelasi timp vulcanica,genul de om care daca are ceva de zis iti spune in fata pentru ca nu se poate abtine.Am crescut fara tata pentru ca parintii mei sunt divortati,eu nu stiu ce inseamna sa ai un barbat in casa,nu as putea sa ma supun sau sa accept niste lucruri pe care multe femei le fac.Poate gresesc...dar sunt destul de orgolioasa si imi e foarte greu sa imi cer scuze cand gresesc desi poate ca imi doresc acest lucru.