Reprezinti o clinica medicala? Uite cum te putem ajuta!
Este absolut firesc ca uneori, copiii nostri sa uite de temele de casa, sau sa-si rataceasca manusile la locul de joaca, sa viseze in timpul orelor sau sa se foiasca la cina. Insa deficitul de atentie, impulsivitatea si hiperactivitatea pot fi, de asemenea, semnele Tulburarii de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD), care poate afecta abilitatea copiilor de a invata si de a relationa cu ceilalti.
Citeste tot articolul
Cu totii cunoastem copii care nu pot sa stea linistiti, care par ca nu asculta niciodata, care nu urmeaza instructiunile, chiar daca acestea le sunt clar explicate, care “trantesc” comentarii neadecvate la momente neadecvate. Uneori acesti copii sunt catalogati ca problematici, sunt criticati pentru ca sunt lenesi si indisciplinati. Cu toate astea, este posibil ca acesti copii sa sufere de Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD).
ADHD este o tulburare care apare in copilarie, inaintea varstei de 7 ani, este o afectiune neurobilogica (exista o afectare a functiei unor neurotransmitatori) si persoanele care sufera de aceasta tulburare nu reusesc sa isi inhibe raspunsurile spontane – reactii care pot sa implice totul de la miscare, la vorbire, la atentie. Nu as dori sa insist aici pe criteriile de diagnostic clinic fiindca acest articol se vrea a fi un ghid pentru parinti insa as vrea sa punctez ca exista trei subtipuri ale acestei tulburari:
Tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie – tipul combinat (cel mai des intalnit, unde apar simptome atat din sfera hiperactivitatii-impulsivitatii, cat si din sfera inatentiei)
Tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie – tipul predominant inatent (predomina simptomele de inatentie - ADD)
Tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie – tipul predominant hiperactiv-impulsiv (predomina simptomele de hiperactivitate-impulsivitate)
Prin urmare, cele trei caracteristici primare ale ADD/ADHD sunt inatentia, hiperactivitatea si impulsivitatea. Semnele si simptomele care apar la fiecare copil, difera in functie de caracterstica ce primeaza.
Nu acorda atentie dataliilor
Face greseli din neatentie
Are porobleme in a se focusa pe o sarcina, este usor de distras
Pare ca nu asculta cand i se vorbeste
Are dificultati in a-si aminti si a urma instructiunile
Are probleme in a se organiza, in a planifica si a duce la bun sfarsit un proiect
Se plictiseste de sarcini inainte de a le finaliza
Isi pierde frecvent lucrurile (teme, jucarii, carti sau alte obiecte)
Copiii care au doar simptome din sfera deficitului de atentie sunt de multe ori trecuti cu vederea deoarece nu au comportamente disruptive, care deranjeaza. Cu toate acestea, simptomele inatentiei produc consecinte importante: copii sunt certati de parinti si profesori pentru ca nu respecta instructiunile, au performante scolare sub capacitatile lor reale, intra in conflict cu ceilalti copii deoarece nu joaca dupa reguli, etc.
Actioneaza fara sa gandeasca in prealabil
Raspunde la scoala fara a fi intrebat sau chiar fara sa astepte ca profesorul sa termine intrebarea
Nu isi asteapta randul atunci cand se joaca cu ceilalti copii
Spune lucruri inoportune la momente inoportune
Ii intrerupe frecvent pe ceilalti
Se amesteca in jocurile si conversatiile celorlalti
Nu are capacitatea de a-si controla emotiile puternice, ceea ce poate rezulta in accese de furie sau frustrare
Prefera sa ghiceasca raspunsul decat sa aloce timp pentru rezolvarea unei probleme
Pentru copiii cu simptome din sfera impulsivitatii, instructiuni precum “asteapta-ti randul”, “ai rabdare” sunt mult mai greu de urmat, in comparatie cu ceilalti copii. De asemenea ei au tendinta de a fi irascibili si de a reactiona emotional in mod exagerat. Prin urmare pot fi vazuti de cei din jur ca lipsiti de respect, ciudati sau avand permanenta nevoie de atentie.
Nu are astampar, se misca continuu
La scoala, se ridica deseori din scaun in timpul orelor
Se misca constant, alearga, se catara, ca si cum ar fi actionat de un motor
Vorbeste excesiv
Are dificultati in a se relaxa sau a se juca in liniste
Are o toleranta scazuta la frustrare, este rapid irascibil, isi pierde cumpatul foare usor.
Hiperactivitatea este cel mai evident, mai usor observabil simptom al ADHD-ului. Acesti copii se misca in permanenta, uneori incearca sa faca mai multe lucruri in acelasi timp, osciland de la o activitate la alta. Chiar si atunci cand sunt obligati sa stea asezati, in liniste, ceea ce este foarte dificil pentru ei, acestia isi penduleaza picioarele sau bat din degetele de la mana.
Important de mentionat este ca toate aceste semne pot fi minime sau chiar absente cand copilul se afla intr-o situatie noua sau de unu-la-unu (copil-parinte, copil-profesor, copil-psiholog), sau este angajat in activitati foarte interesante sau des recompensate.
Chiar daca unele sau majoritatea din simptomele descrise mai sus sunt prezente la copilul dumneavoastra, nu inseamna ca acesta are ADD/ADHD. Anumite probleme medicale, tulburari psihologice, evenimente stresante pot cauza simptome similare. De aceea va sfatuiesc sa aveti grija ca specialistul caruia va adresati sa exploreze si sa excluda – daca este cazul – urmatoarele posibilitati:
Dificultati de invatare sau probleme cu cititul, scrisul, motricitatea sau limbajul.
Evenimente majore de viata sau experiente traumatice (ex.: mutarea intr-un alt oras sau la o alta scoala, decesul unei persoane apropiate, divortul parintilor, acte de agresiune sau intimidare din partea colegilor).
Tulburari psihologice inclusiv anxietatea, depresia, tulburarea bipolara.
Tulburari de comportament precum tulburarea de conduita si tulburarea opozitionismului provocator.
Probleme de ordin medical precum afectiuni ale tiroidei, probelme neurologice, epilepsie, tulburari de somn.
Cum ajutam copilul cu ADHD
Chiar daca simptomele de inatentie, hiperactivitate sau impulsivitate se datoreaza ADHD/ADD-ului sau altei afectiuni, acestea pot cauza foarte multe probleme daca sunt ignorate si netratate. Copiii au probleme la scoala, acasa, cu prietenii si colegii, probleme care cauzeaza frustrari si dificultati care conduc spre o stima de sine scazuta precum si tensiuni in cadrul familiei.
Tratamentul poate face o diferenta dramatica in ceea ce priveste simptomatologia copilului. Cu un suport adecvat copilul poate reveni la normal si poate obtine succese pe toate planurile. Este nevoie de o mare doza de energie si rabdare pentru a face un copil cu ADHD/ADD sa asculte, sa termine o sarcina sau sa stea nemiscat. Ca parinte, monitorizarea constanta poate fi frustranta si extenuanta, insa exista metode si tehnici pe care le puteti implementa acasa pentru a recastiga controlul si, in acelasi timp, pentru a va ajuta copilul sa aibe performante care sunt conforme potentialului sau. Fiindca, eu cred ca aceasta este una din “tragediile” parintilor care au copii cu ADHD – inteligenta copilului este deseori peste medie si performantele sale sunt mediocre sau sub medie.
Primul sfat pentru parinti este acela de a ramane pozitivi si sanatosi ei insusi. Ca parinte, esti responsabil de sanatatea emotionala si fizica a copilului tau si poti controla acei factori care influenteaza simptomatologia copilului. Atunci cand ai grija de tine, esti mult mai capabil de a avea grija de ceilalti. Daca simtiti nevoia sa luati o pauza, nu este nicio rusine in a apela la prieteni sau vecini pentru a va lua locul pentru un timp. Este important ca in timpul acesta sa va relaxati, sa faceti acele lucruri care va fac placere si va destindeti si nu sa discutati cu sotul/sotia/prietenul despre problemele cu copilul. Trebuie sa va amintiti ca sunteti un model si un sprijin pentru copilul dumneavoastra. Atunci cand tu ai o atitudine pozitiva, esti calm si concentrat, si copilul va fi mai calm si mai focusat. Trebuie sa va amintiti in permanenta ca comportamentul copilului este datorat unei tulburari, cel mai des nu se comporta asa cum se comporta cu rea intentie. Incercati sa aveti rabdare si pastrati-va simtul umorului. Incercati sa nu aveti asteptari exagerate de la copil. Spre exemplu, puteti sa treceti cu vederea faptul ca nu si-a facut curat in camera daca acesta si-a terminat de facut temele si a dus gunoiul. Incercati sa faceti unele compromisuri, acolo unde se poate. Daca sunteti perfectionist, nu numai ca veti fi in permanenta nesatisfacut de performantele copilului, dar si copilul poate suferi, crezand ca nu este suficient de bun. Pastrati-va increderea in copilul dumneavoastra. Faceti o lista cu toate trasaturile pozitive, cu toate punctele sale tari, aveti incredere ca el/ea poate sa invete, sa se schimbe, sa creasca si sa aiba succese.
Foarte importanta pentru copiii cu ADD/ADHD este stabilirea unui program fix, a unui mediu structurat. Studiile arata ca acesti copii au performante mai bune la sarcinile care survin in momente si locuri predictibile. Sarcina dumneavoastra este de a crea o rutina si de a adera la aceasta, in asa fel incat copilul sa stie la ce sa se astepte si cand sa se astepte la un anumit lucru. Stabiliti ritualuri simple pentru luarea mesei pentru temele de casa, pentru joaca si somn. Daca este destul de mare pentru a stii sa citeasca ceasul, folositi ceasul pentru a-si doza singur timpul petrecut la teme sau in alte activitati. Simplificati, pe cat posibil, programul zilnic al copilului. Prea multe activitati pot sa-l distraga si sa-l agite. Creati un spatiu linistit, lipsit de distractori unde copilul sa fie capabil sa se concentreze pe sarcinile care le are de inteplinit. Aveti grija ca acest spatiu sa nu coincida cu locul de pedeapsa (time-out). Faceti tot posibilul sa fiti si dumneavoastra ordonati si organizati. Copilul trebuie sa stie ca fiecare lucru din casa are un loc anume si dupa ce este folosit trebuie pus la locul lui.
Stabiliti reguli clare si explicati ceea ce asteptati de la copilul dumneavoastra. Copiii cu ADHD au nevoie de reguli precise, clar formulate, pe care ei le pot intelege si urma. Uneori este nevoie ca sarcinile complexe sa fie descompuse pe pasi. Studiile arata ca copiii cu ADHD raspund foarte bine la sisteme de recompense si pedepse. Nu uitati insa ca acesti copii sunt foarte des criticati si in alte medii decat acasa (la scoala, intre prieteni). Prin urmare, incercati sa urmariti si sa valorizati fiecare comportament pozitiv care apare, chiar daca este un lucru mic si pare lipsit de importanta. Lauda este deosebit de importanta pentru copiii cu ADHD, tocmai deoarece ei o primesc destul de rar, mult mai dese fiind criticile si pedepsele. Cu alte cuvinte, desi pedepsele sunt uneori necesare pentru modificarea unor comportamente indezirabile, focusul este bine sa ramana pe recompense si pe valorizarea comportamentelor bune.
Reguli de administrare a recompenselor:
- Fiti consecventi! Rasplatiti fiecare comportament pozitiv, de fiecare data cand acesta apare.
- Incercati sa folositi drept recompense lauda, un zambet, o mangaiere, sau anumite privilegii mai degraba decat dulcurile, jucariile sau banii.
- Schimbati recompensele – copiii cu ADHD se pot plictisi daca apare aceasi recompensa.
- Folositi recompense immediate, functioneaza mai bine decat promisiunea unei recompense in viitor. (ex. este mai bine sa-l ducem la locul de joaca dupa ce si-a terminat telmele de casa decat sa-i promitem o excursie la zoo in week-end)
Reguli de administrare a pedepselor:
- Pedepsele trebuie stabilite inainte, ca si consecinte al unui comportament. Copilul trebuie sa stie la ce sa se astepte in cazul incalcarii unei reguli.
- Fiti consecventi! Pedepsiti fiecare comportament indezirabil, imediat dupa ce acesta apare.
- Incercati ca pedepse time-out-ul sau retragerea unor privilegii existente.
- Nu criticati copilul, criticati comportamentul
- Atunci cand apare un comportament indezirabil, intrebati copilul ce ar fi putut sa faca, cum ar fi putut sa se comporte altfel. Stabiliti impreuna care era comportamentul adecvat in acea situatie.
Copiii cu ADD/ADHD sunt foarte energici. Sporturile organizate sau alte activitati fizice pot sa ii ajute sa-si elimine surplusul de energie in mod sanatos si sa isi concentreze atentia pe anumite miscari si tehnici. Sportul si activitatea fizica are nenumarate beneficii: ajuta la problemele de concentrare, ajuta la diminuarea depresiei si anxietatii, la oxigenarea mai buna a creierului. Prin urmare, puteti gasi un sport care sa-i placa copilului dumneavoastra si care sa se potriveasca cu punctele sale forte.
