Diabetul si alimentatia: de ce nu exista o dieta universala si ce recomanda specialistii

Natiunile Unite marcheaza anual, pe 14 noiembrie, Ziua Mondiala a Diabetului. Sub tema „Early Action on Diabetes” („Actiune timpurie impotriva diabetului”), campania internationala atrage atentia asupra unui adevar esential: ceea ce facem astazi pentru sanatatea noastra poate influenta semnificativ riscurile de maine. Iar alimentatia este unul dintre domeniile in care alegerile de zi cu zi pot conta.

Conform rapoartelor Institutului National de Sanatate Publica, numarul persoanelor diagnosticate cu diabet in Romania este de peste 1,4 milioane, estimandu-se ca aproximativ 1 din 10 romani sufera de diabet, iar alti circa 3 din 10 au prediabet.

Pornind de la premisa ca grija fata de consumatori inseamna atat produse de calitate, cat si informatii corecte, verificate stiintific, care ii ajuta sa faca alegeri alimentare bine informate, de Ziua Mondiala a Diabetului1, TRANSAVIA, producatorul brandului lider al pietei de carne de pasare din Romania, Fragedo2, aduce in atentia consumatorilor informatii valoroase despre ce inseamna, de fapt, sa mancam bine atunci cand avem diabet, ce putem face pentru sanatatea de maine si cum putem reduce riscurile inainte de aparitia bolii.

1.Ziua Mondiala a Diabetului a fost stabilita în 1991 de catre Federatia Internationala de Diabet (IDF) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), ca raspuns la cresterea alarmanta a cazurilor de diabet la nivel mondial. Din 2007, a devenit o zi oficiala a Natiunilor Unite (Rezolutia ONU 61/225) si se marcheaza anual, pe 14 noiembrie.

2.FRAGEDO este brandul numarul 1 in vanzarile raportate pentru categoria de carne de pui proaspata (in valoare si in volum), conform estimarilor RetailZoom - pentru anii 2023, 2024 si 2025 pentru piata de retail alimentar - retele internationale (fara Lidl). RetailZoom este un furnizor de servicii de cercetare de piata, specializat in monitorizarea si raportarea datelor de vanzari pentru diferite canale de comert cu produse de larg consum din Romania – RetailZoom raporteaza date de vanzari scanate (primite de la retailerii parteneri) integrate cu vanzari de date estimate sau extrapolate pentru urmatoarele formate de magazine IKA: hipermarketuri, cash & carry, mini si supermarketuri, convenience. Monitorizarea pietei bunurilor de larg consum din retail este realizata prin raportare de indicatori de vanzari precum valoarea, volumul, bucatile, preturile medii ponderate si distributia produselor (conform metodologii specifice).

3.Liliana Enache este dietetician-nutritionist, membra a Colegiului Dieteticienilor din Romania, absolventa a Facultatii de Nutritie si Dietetica din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” din Iasi si a programului de master „Nutritie si Siguranta Alimentara” din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti. Activeaza in cadrul Institutului National de Endocrinologie „C.I. Parhon”, Memorial City Gate si Nutrimedical Center.
Este autor al unor articole de specialitate dedicate nutritiei si educatiei pentru un stil de viata sanatos, publicate in revista Longevity Magazine si pe platforma Caloria.ro. Participa constant la cursuri si conferinte de specialitate, urmarind actualizarea continua a cunostintelor si promovarea unei educatii nutritionale bazate pe dovezi stiintifice.

Raspunsurile vin de la Liliana Enache3, nutritionist-dietetician, care explica, pe baza celor mai recente recomandari stiintifice, de ce calitatea alimentelor si obiceiurile pe termen lung sunt mai importante decat o lista de interdictii.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai importante provocari de sanatate publica la nivel mondial, dar, dincolo de tratamentul medicamentos si monitorizarea glicemiei, alimentatia joaca un rol fundamental in managementul acestei afectiuni, contribuind la controlul metabolic, mentinerea unei greutati sanatoase si reducerea riscului de complicatii cardiovasculare si renale.

Ce recomanda ghidurile actuale despre alimentatia in diabet?

„Ce am voie sa mananc si ce trebuie sa elimin din alimentatie?” este una dintre cele mai frecvente intrebari ale persoanelor diagnosticate cu diabet. Nutritionist-dieteticianul Liliana Enache arata ca recomandarile specialistilor in nutritie si diabetologie au evoluat considerabil in ultimii ani, iar accentul nu mai cade pe liste rigide de alimente interzise, ci pe construirea unui model alimentar echilibrat, adaptat particularitatilor fiecarei persoane. Cu alte cuvinte, nu exista o singura dieta pentru diabet, potrivita tuturor pacientilor, ci principii nutritionale sustinute stiintific, care pot contribui semnificativ la imbunatatirea controlului glicemic si a sanatatii pe termen lung.

Un reper important, amintit de Liliana Enache, este Standards of Care in Diabetes – 2026, publicat de American Diabetes Association (ADA), care recomanda terapia nutritionala medicala individualizata pentru toate persoanele cu prediabet sau diabet si implicarea unui dietetician-nutritionist cu experienta in managementul afectiunii. Potrivit datelor analizate de ADA, interventia nutritionala realizata de un dietetician poate contribui la scaderea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) cu aproximativ 0,3–2,0 puncte procentuale la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 si cu 1,0–1,9 puncte procentuale in diabetul de tip 1, iar importanta interventiei nutritionale se mentine inclusiv atunci cand pacientul urmeaza deja tratament medicamentos.

Mai multe modele alimentare, acelasi obiectiv: un echilibru care poate fi mentinut

Liliana Enache explica faptul ca studiile nu au identificat o distributie universala a carbohidratilor, proteinelor si grasimilor care sa fie optima pentru toate persoanele cu diabet. in schimb, cercetarile sustin eficienta mai multor modele alimentare care au demonstrat beneficii metabolice si cardiovasculare, cu conditia ca acestea sa fie adaptate particularitatilor individuale.

Alimentatia mediteraneeana, modelul DASH, alimentatia cu aport redus de carbohidrati sau cea predominant vegetala pot parea abordari foarte diferite, si totusi, toate se regasesc printre modelele alimentare sustinute de cercetari pentru beneficiile lor metabolice si cardiovasculare:

• Alimentatia mediteraneeana include legume, fructe intregi, leguminoase, cereale integrale, nuci, seminte, ulei de masline si peste, fiind unul dintre cele mai bine studiate modele pentru beneficiile asupra controlului glicemic si riscului cardiovascular.

• Modelul DASH pune accent pe legume, fructe, cereale integrale si alimente cu un continut redus de sodiu, fiind deosebit de relevant pentru persoanele cu diabet asociat cu hipertensiune arteriala.

• Alimentatia cu aport redus de carbohidrati poate contribui la imbunatatirea controlului glicemic in anumite situatii, insa gradul de restrictie trebuie individualizat si corelat cu tratamentul medicamentos. Dietele foarte restrictive, inclusiv cele ketogenice, nu sunt potrivite pentru toata lumea, subliniaza nutritionist-dieteticianul.

• Alimentatia predominant vegetala, bazata pe leguminoase, cereale integrale, legume, fructe, nuci si seminte, poate contribui la imbunatatirea calitatii generale a alimentatiei si a profilului cardiovascular.

Dincolo de diferentele dintre aceste modele, Liliana Enache subliniaza ca mai importanta decat respectarea unei formule rigide este calitatea generala a alimentatiei si capacitatea pacientului de a mentine obiceiurile alimentare corecte pe termen lung.

Ce conteaza la fel de mult ca eliminarea zaharului?

Pentru persoanele cu diabet, atentia acordata alimentatiei nu se reduce la cantitatea de zahar consumata. Interventia nutritionala urmareste evaluarea intregului model alimentar si a modului in care diferitele categorii de alimente influenteaza metabolismul.

Specialistul subliniaza ca, in alimentatia persoanelor cu diabet, calitatea carbohidratilor este la fel de importanta ca aportul si distributia acestora pe parcursul zilei. Sunt de preferat sursele bogate in fibre, precum legumele, fructele intregi, leguminoasele si cerealele integrale, in locul produselor rafinate si al alimentelor cu zaharuri adaugate.

Cantitatea de carbohidrati trebuie adaptata profilului glicemic, tratamentului medicamentos si nivelului de activitate fizica, iar pentru persoanele care utilizeaza insulina, corelarea aportului de carbohidrati cu dozele administrate este deosebit de importanta. Un rol esential il au si fibrele, care contribuie la sanatatea digestiva, la satietate si la modularea raspunsului glicemic.

American Diabetes Association (ADA) recomanda un aport de minimum 14 grame de fibre la 1.000 kcal, preferabil din alimente cat mai putin procesate. La fel de importanta este calitatea grasimilor, mai ales in contextul riscului cardiovascular crescut asociat diabetului. Specialistul recomanda limitarea grasimilor saturate si inlocuirea acestora cu surse de grasimi nesaturate, precum uleiul de masline, avocado, nucile, semintele si pestele.

Alimentatia trebuie privita si in relatie cu greutatea corporala. in cazul persoanelor cu suprapondere sau obezitate, scaderea in greutate poate imbunatati sensibilitatea la insulina si controlul metabolic. Nu in ultimul rand, hidratarea este o componenta importanta a echilibrului alimentar: apa ar trebui sa fie principala sursa de hidratare, inlocuind bauturile indulcite si sucurile, pentru a reduce aportul de zaharuri si calorii.

Proteinele de calitate: de ce conteaza si ce rol poate avea carnea de pui?

Intr-o masa echilibrata, fiecare categorie de nutrienti indeplineste functii diferite: carbohidratii furnizeaza energie, fibrele contribuie la sanatatea digestiva si la reglarea raspunsului glicemic, iar proteinele sunt indispensabile pentru mentinerea masei musculare, sustinerea functiilor organismului si asigurarea satietatii. Liliana Enache subliniaza ca, pentru persoanele cu diabet, includerea unor surse de proteine de buna calitate la mesele principale contribuie la obtinerea unei structuri alimentare echilibrate si la diversificarea aportului nutritional.

Specialistul nutritionist-dietetician aminteste ca o sursa de proteine cu valoare biologica ridicata, cu un continut redus de grasimi si fara carbohidrati in mod natural, care poate fi inclusa usor in diferite modele alimentare, poate constitui de exemplu, pieptul de pui fara piele. Carnea de pui reprezinta o optiune practica pentru asigurarea aportului proteic, deoarece, dupa cum indica un studiu din 2021, publicat de The American Journal of Cinical Nutrition, care a privit preventia diabetului, nu controlul glicemic la persoanele deja diagnosticate, a avut ca rezultat relevant faptul ca, inlocuirea unei portii zilnice de carne roie cu carne de pasare a fost asociata cu o reducere de aproximativ 18% a riscului de diabet zaharat de tip 2.

De asemenea, American Diabetes Association (ADA) – Protein Food for Diabetes, enumera explicit carnea de pui, cu precadere cea fara piele, in scopul reducerii aportului de grasimi saturate i colesterol.

Carnea de pui se poate integra cu usurinta in diferite modele alimentare deoarece, in functie de preferinte si de necesarul individual, poate fi asociata cu legume, leguminoase sau cereale integrale, intr-o masa echilibrata. Specialistul aminteste faptul ca, dincolo de valoarea nutritionala, alegerea alimentelor ar trebui sa tina cont si de provenienta acestora, de transparenta producatorului si de posibilitatea consumatorului de a obtine informatii despre produsele pe care le achizitioneaza.

In acest context, firesc, pentru consumator, calitatea nu ar trebui sa fie doar o promisiune de pe ambalaj, ci rezultatul unor procese si controale care pot fi explicate si verificate. Spre exemplu, toti puii comercializati sub brandul Fragedo provin exclusiv din fermele proprii TRANSAVIA si sunt procesati doar in abatoarele si facilitatile de productie ale companiei. Acest model unic in Romania permite controlul calitatii si sigurantei alimentare de-a lungul intregului lant de productie si asigurarea trasabilitatii depline a produselor.

Cum arata, concret, o masa potrivita intr-un model alimentar adaptat persoanelor cu diabet?

Liliana Enache explica faptul ca nu este suficient sa urmarim un singur nutrient, ci ca e important sa avem in vedere calitatea carbohidratilor, cantitatea si distributia lor pe parcursul zilei, aportul de fibre, calitatea grasimilor si sursele de proteine. O portie de piept de pui Fragedo, posata, coapta sau preparata la gratar ori grill, poate fi asociata cu legume si o cantitate individualizata de cereale integrale sau leguminoase, contribuind la o masa ce furnizeaza proteine de calitate, fibre si alti nutrienti necesari organismului.

Specialistul atrage insa atentia ca modul de preparare poate schimba semnificativ profilul nutritional al unei mese: un piept de pui gatit la cuptor, cu ierburi aromatice si o cantitate moderata de ulei de masline, nu are aceeasi compozitie nutritionala ca acelasi aliment prajit in mult ulei sau servit cu sosuri bogate in grasimi si sare.

Din acest motiv, Liliana Enache recomanda metode de preparare precum fierberea, coacerea, gatirea la gratar sau inabusirea, in locul prajirii si al adaosurilor excesive de grasimi si sare. Ea subliniaza si faptul ca diagnosticul de diabet nu inseamna ca o persoana trebuie sa consume automat mai multe proteine, deoarece necesarul trebuie stabilit individual, tinand cont inclusiv de masa musculara, starea nutritionala si functia renala, iar in cazul persoanelor cu boala cronica de rinichi, adaptarea aportului proteic la recomandarile medicale este deosebit de importanta.

Poate interventia nutritionala sa duca la remisia diabetului de tip 2?

Una dintre cele mai interesante directii de cercetare din ultimii ani, amintita de specialistul nutritionist-dietetician, este posibilitatea obtinerii remisiunii diabetului zaharat de tip 2 prin interventii intensive asupra stilului de viata si greutatii corporale. Astfel, rezultatele studiului DiRECT (Diabetes Remission Clinical Trial), publicat in The Lancet in 2018, care a urmarit persoane cu diabet zaharat de tip 2 relativ recent diagnosticat, incluse intr-un program structurat de management al greutatii sunt incurajatoare, dar, dupa cum subliniaza Liliana Enache, remisia nu este echivalenta cu vindecarea definitiva, iar posibilitatea obtinerii si mentinerii acesteia depinde de durata bolii, functia celulelor beta pancreatice, gradul de scadere ponderala, tratamentul urmat si capacitatea persoanei de a mentine schimbarile pe termen lung.

In plus, monitorizarea medicala ramane indispensabila, inclusiv in cazul persoanelor care au obtinut remisia.
Liliana Enache subliniaza de asemenea un aspect important: acela ca interventia nutritionala nu trebuie privita ca o alternativa la tratamentul medicamentos. in diabetul zaharat de tip 1, administrarea insulinei este indispensabila, aceasta neputand fi inlocuita prin dieta, sport sau suplimente. in diabetul de tip 2, tratamentul medicamentos se stabileste in functie de profilul metabolic, riscul cardiovascular, functia renala si celelalte particularitati ale pacientului.

Alimentatia, activitatea fizica, somnul, gestionarea stresului si tratamentul medical trebuie sa functioneze impreuna. De asemenea, modificarile importante ale aportului de carbohidrati trebuie discutate cu medicul diabetolog, mai ales in cazul persoanelor tratate cu insulina sau medicamente care pot produce hipoglicemie.

Ce putem face astazi pentru sanatatea de maine? Putem schimba ceva inainte ca diabetul sa apara?

Ziua Mondiala a Diabetului, marcata anual la 14 noiembrie, readuce in atentie importanta preventiei, a diagnosticului precoce si a educatiei pentru sanatate. International Diabetes Federation arata ca la nivel global, 1 din 9 adulti sufera de diabet, iar peste 635 de milioane de oameni prezinta un risc crescut de a face diabet de tip 2, estimand ca pana in 2050, numarul celor care vor avea diabet se va ridica la 853 de milioane (https://worlddiabetesday.org/). Educatia nutritionala are, asadar, si rolul de a ajuta pacientul sa inteleaga mai bine relatia dintre alimente, glicemie, tratament si activitatea fizica, astfel incat sa poata lua decizii informate in viata de zi cu zi.

Diabetul de tip 2 nu apare, de regula, peste noapte. Modificarile metabolice se pot dezvolta treptat, uneori cu mult inainte de stabilirea diagnosticului si de aceea, preventia si identificarea timpurie a riscurilor sunt esentiale. Liliana Enache explica faptul ca, in cazul persoanelor cu prediabet, interventiile asupra stilului de viata pot reduce riscul de progresie catre diabetul zaharat de tip 2: alimentatia echilibrata, activitatea fizica regulata, mentinerea unei greutati sanatoase si monitorizarea factorilor de risc formeaza impreuna baza preventiei. Pentru persoanele deja diagnosticate, nutritionistul-dietetician subliniaza ca alimentatia nu inlocuieste tratamentul, ci il completeaza.

Mesajul central al nutritionistului Liliana Enache este ca persoana cu diabet nu are nevoie de o alimentatie construita in jurul interdictiilor, ci de una echilibrata, adaptata propriilor nevoi si sustinuta de informatii stiintifice. Alimentatia sanatoasa nu trebuie construita in jurul fricii de anumite alimente, ci al intelegerii rolului pe care acestea il au in organism. Exista alegeri care, repetate zi de zi, pot face diferenta: mai multe fibre ( introduse treptat in dieta), surse variate de proteine de calitate, grasimi sanatoase, portii adaptate nevoilor individuale si metode de preparare potrivite. Interventia nutritionala individualizata poate imbunatati semnificativ controlul metabolic si calitatea vietii.

In concluzie, fiecare persoana ar trebui sa aiba doua repere esentiale: alimente de calitate si informatii in care poate avea incredere. De aceea, pentru TRANSAVIA, grija fata de consumatori se reflecta atat in modul responsabil in care produce carnea de pui sigura si de calitate, cu provenienta 100% controlata, datorita sistemului sau integrat de la bob la furculita, cu facilitati proprii, care permite controlul calitatii si sigurantei alimentare, cat si in preocuparea de a pune la dispozitia oamenilor informatii utile si verificate stiintific, care sa contribuie la o mai buna intelegere a alimentelor pe care le punem in farfurie.

Nota informativa: Acest material are caracter educational, fiind destinat informarii consumatorilor cu privire la rolul alimentatiei in mentinerea sanatatii si importanta alegerilor alimentare echilibrate pentru sanatatea metabolica. Informatiile prezentate nu inlocuiesc consultul medical, diagnosticul sau recomandarile personalizate ale medicului ori ale specialistului in nutritie si dietetica. in cazul aparitiei simptomelor de boala sau al existentei unor afectiuni medicale, se recomanda consultarea unui specialist.

Referinte bibliografice
1. American Diabetes Association Professional Practice Committee. 5. Facilitating Positive Health Behaviors and Well-being to Improve Health Outcomes: Standards of Care in Diabetes—2026. Diabetes Care. 2026;49(Suppl. 1)–S131. https://doi.org/10.2337/dc26-S005
2. American Diabetes Association Professional Practice Committee. 8. Obesity and Weight Management for the Prevention and Treatment of Diabetes: Standards of Care in Diabetes—2026. Diabetes Care. 2026.
https://doi.org/10.2337/dc26-S008
3. Evert AB, Dennison M, Gardner CD, et al. Nutrition Therapy for Adults With Diabetes or Prediabetes: A Consensus Report. Diabetes Care. 2019;42(5):731–754. https://doi.org/10.2337/dci19-0014
4. International Diabetes Federation. World Diabetes Day 2026 – Early action on diabetes. https://worlddiabetesday.org/
5. Lean MEJ, Leslie WS, Barnes AC, et al. Primary care-led weight management for remission of type 2 diabetes (DiRECT): an open-label, cluster-randomised trial. The Lancet. 2018;391(10120):541–551.
https://doi.org/10.1016/S0140-6736(17)33102-1
6. Lean MEJ, Leslie WS, Barnes AC, et al. Durability of a primary care-led weight-management intervention for remission of type 2 diabetes: 2-year results of the DiRECT open-label, cluster-randomised trial. The Lancet Diabetes & Endocrinology. 2019;7(5):344–355. https://doi.org/10.1016/S2213-8587(19)30068-3
7. World Health Organization. World Diabetes Day – 14 November. „Early Action on Diabetes”. https://www.who.int/campaigns/world-diabetes-day
8. Wurtz AML et al.( 2021). Replacing the consumption of red meat with other major dietary protein sources and risk of type 2 diabetes mellitus: a prospective cohort study. American Journal of Clinical Nutrition, 113(3),612-621.
Sursa infograficelor: Adaptate dupa materialele publicate de International Diabetes Federation (IDF), disponibile pe platforma oficiala World Diabetes Day – Resource Hub.