Starea noastra de sanatate este influentata de foarte multi factori interni si externi. Microbiomul intestinal este unul dintre acesti factori care pot sa determine schimbari majore in organism, daca nu avem grija de el si nu il monitorizam constant.
Un test de microbiom intestinal poate fi util in evaluarea anumitor afectiuni si simptome comune, acesta fiind un punct de plecare in discutia cu medicul gastroenterolog.
Ce este microbiomul intestinal?
Microbiomul intestinal este format din totalitatea microorganismelor (bacterii, virusuri, ciuperci si alte organisme mici) care traiesc in tractul digestiv si intestine, formand un ecosistem complex si unic pentru fiecare persoana. Rolul microorganismelor din intestine este unul complex: ajuta la digestia alimentelor, la producerea de energie, la fabricarea vitaminelor esentiale si protejeaza intestinele impotriva microbilor periculosi.
Cea mai mare parte a microorganismelor apartinand microbiomului se gaseste in intestinul gros (colon). Oamenii de stiinta au numit microbiomul „al doilea genom” al corpului sau organ metabolic. Unele bacterii intestinale sunt mai utile decat altele, dar exista si bacterii care pot provoca probleme, mai ales daca se inmultesc prea mult intr-o perioada data.
Cand se formeaza microbiomul si cum evolueaza?
In timpul nasterii, corpul se populeaza cu microbi din mediul inconjurator si din vagin (daca este o nastere vaginala), de unde rezulta si compozitia generala a microbiomului la inceputul vietii.
In primele saptamani si luni de viata, pana la varsta de 2-3 ani, microbiomul bebelusului este instabil si se schimba rapid. Bacteriile precum Staphylococcus, Streptococcus si E. coli sunt considerate primii colonizatori ai intestinului; ele consuma oxigenul si construiesc un mediu potrivit pentru dezvoltarea altor bacterii.
Alimentatia bebelusului schimba modul de colonizare. Bacteriile din genul Bifidobacterium (care ajuta digestia zaharului din lapte) sunt importante pentru bebelusii alaptati la san, contribuind la dezvoltarea acestora. De abia la 3-5 ani copilul are un microbiom cu o compozitie completa.
La adult, microbiomul este mult mai stabil decat la copil, avand o varietate mai mare de bacterii prezente si rezistand bine la schimbari mari in structura comunitatii microbiene. La o schimbare brusca a alimentatiei, microbiomul adultului revine rapid la starea obisnuita.
La varstnici, diversitatea bacteriilor din microbiom scade treptat, cu variatii in functie de varsta, cea mai accentuata scadere fiind dupa 80 de ani. Pe langa diversitate, se modifica si numarul bacteriilor: creste numarul de bacterii E. coli si scade cel al bacteriilor benefice, precum Bacteroides si bifidobacteriile.
Un microbiom sanatos se afla intr-un echilibru (eubioza), atat timp cat sistemul digestiv este sanatos. Compozitia florei intestinale este dinamica, fiind influentata de multi factori interni si externi. Daca echilibrul se „strica” la un moment dat, discutam despre disbioza, mai ales in cazul prezentei unui numar prea mare de bacterii periculoase.
Bolile care modifica cel mai des microbiomul intestinal sunt:
· bolile inflamatorii intestinale - boala Crohn si colita ulcerativa;
· sindromul de colon iritabil - are in tabloul de manifestari clinice durerile abdominale si schimbarile de tranzit;
· obezitatea si boala ficatului gras;
· bolile autoimune - mai ales lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, sindromul Sjögren, diabetul de tip 1, colita ulcerativa si psoriazisul;
· diabetul de tip 2, astmul, bolile cardiovasculare, cancerul, bolile de ficat;
· infectia cu Clostridioides difficile dupa tratamentul cu antibiotice.
Alte schimbari ale microbiomului apar si in functie de varsta, sex, alimentatie, folosirea anumitor antibiotice, stil de mai viata, zona geografica si interventii chirurgicale.
Asa cum am vazut anterior, microbiomul intestinal are un rol esential in digestie. Bacteriile din intestin ajuta la digerarea alimentelor pe care corpul nu le poate descompune complet de unul singur. Bacteriile „bune” contribuie la extragerea, producerea si absorbtia substantelor nutritive.
Fibrele si alimentele nedigerate ajunse in colon sunt fermentate, timp in care bacteriile produc vitamine, aminoacizi si acizi grasi cu lant scurt, care hranesc celulele intestinului si restul corpului.
Un alt rol al bacteriilor din microbiomul intestinal este legat de mentinerea sanatatii peretelui intestinal si a barierei intestinale, astfel incat substantele nocive sa fie impiedicate sa treaca in sange.
Bacteriile din intestinul subtire pot fi legate de simptome digestive neplacute, precum diareea, durerea abdominala si balonarea. in bolile inflamatorii intestinale, lipsa anumitor substante produse de bacterii agraveaza inflamatia.
Tot microbiomul intestinal este raspunzator si de metabolizarea acizilor biliari. Bacteriile „bune” modifica acizii biliari secretati de ficat, incurajand digestia si absorbtia grasimilor si a vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).
Din perspectiva imunitatii, microbiomul are de asemenea un rol foarte important si o influenta decisiva. O mare parte din sistemul de aparare al corpului se afla chiar in intestin. Bacteriile din microbiomul intestinal lupta impotriva colonizarii cu bacterii periculoase prin inhibarea dezvoltarii acestora, consumand resursele disponibile, producand substante antibacteriene, modificand aciditatea si secretia de substante antimicrobiene si avand efecte directe asupra semnalizarii celulare.
Un microbiom intestinal sanatos asigura reglarea dezvoltarii, echilibrului si functiei celulelor imunitare. in peretele intestinului exista structuri speciale de tesut, adevarate „statii de control” ale sistemului imunitar; celulele imunitare din aceste tesuturi recunosc microbii si activeaza sistemul imunitar adaptativ. Unele bacterii din intestin stimuleaza productia de anticorpi (precum IgA) care protejeaza organismul.
In copilarie, bacteriile din intestin „antreneaza” sistemul imunitar sa recunoasca microbii periculosi, fiind astfel asigurata protectia zilnica. Reglarea raspunsului imunitar, prin influentarea celulelor T, ajuta corpul sa raspunda corect la amenintari, fara sa reactioneze exagerat (mentinerea tolerantei).
Cand echilibrul bacteriilor se strica, sistemul imunitar poate reactiona gresit, atacand propriile tesuturi, celule si organe - de exemplu, apar substante care intretin inflamatia. Disbioza poate afecta sinteza celulelor imunitare in maduva osoasa.
Influenta microbiomului intestinal asupra starii de spirit
Microbiomul intestinal isi extinde influenta dincolo de sistemul digestiv si imunitar, avand un rol la fel de important in functionarea creierului. Legatura intestin-creier functioneaza prin doua cai principale: nervul vag leaga intestinul de creier, iar substantele chimice produse de bacterii actioneaza ca mesageri pentru creier.
Nivelul neurotransmitatorilor, precum serotonina si dopamina, afecteaza starea de spirit si gandirea. Nu orice variatie mica a bacteriilor din intestin influenteaza starea de spirit; este nevoie de un dezechilibru mai amplu si sustinut pe o perioada lunga de timp. De la aceste dezechilibre majore pot sa apara stari asociate cu anxietatea, depresia si bolile neurodegenerative.
Scaderea diversitatii bacteriilor bune si cresterea celor asociate cu inflamatia vor contribui la modificari ale starii de spirit. Este afectata productia de substante chimice care ajung la creier prin nervul vag, iar reactiile anormale apar treptat.
Un perete intestinal slabit permite toxinelor sa treaca in sange, sistemul nervos are de suferit, iar starea de spirit este influentata, asa cum se intampla in cazul sindromului de colon iritabil.
Microbiomul influenteaza si cat de puternic reactioneaza corpul la stres (nivelul de cortizol).
Influenta asupra starii de spirit nu este una dramatica sau imediata, schimbarile observandu-se pe termen lung.
Cum se testeaza microbiomul intestinal si cand e nevoie de acest test?
Microbiomul intestinal se poate testa cu un test special - testul de microbiom intestinal, care analizeaza ADN-ul bacteriilor dintr-o proba de scaun. Se secventiaza ADN-ul microorganismelor din intestin pentru a afla ce se intampla in partea inferioara a tractului digestiv.
Practic, dupa un astfel de test, medicul specialist afla ce procent din proba este format din fiecare organism detectat, plus scorurile derivate, diversitatea si categoriile functionale.
Testul este recomandat de medicul gastroenterolog doar daca exista simptome vizibile si specifice, cum ar fi scaune neregulate, boli autoimune, balonare cronica sau daca a existat o expunere recenta la antibiotice.
In scenarii clinice in care este vorba despre simptome asemanatoare sindromului de colon iritabil, boli inflamatorii intestinale, reflux gastroesofagian, diaree cronica, constipatie cronica sau disconfort abdominal fara o cauza clara, testul de microbiom intestinal poate fi luat in considerare.
Interpretarea rezultatelor testului se va realiza doar in corelatie cu istoricul pacientului, alte analize de sange, investigatii imagistice si teste digestive. De retinut ca testul de microbiom nu inlocuieste testele standard de depistare a cancerului de colon.
Testarea are etape clare:
· Recoltarea probei - se colecteaza acasa, intr-un recipient special;
· Trimiterea probei la laborator - se pastreaza in conditii speciale pana la procesare;
· Secventierea ADN-ului - se „citeste” materialul genetic cu tehnologii speciale;
· Generarea raportului - arata ce bacterii sunt prezente, in ce proportie si cat de variat (divers) este microbiomul.
La final au loc transmiterea rezultatelor catre medicul specialist si interpretarea acestora de catre un gastroenterolog sau nutritionist. Rezultatele se interpreteaza cu precautie si nu constituie un diagnostic precis si clar, fiind doar un punct de plecare in discutia cu medicul.
Alimentatia din perioada anterioara testarii, medicamentele care reduc aciditatea stomacului, antibioticele, infectiile digestive recente si diversele afectiuni (de exemplu, suprapopularea bacteriana a intestinului subtire) vor influenta rezultatele testului de microbiom intestinal.
Un astfel de test nu poate confirma singur suprapopularea bacteriana a intestinului subtire, pentru ca analizeaza mai ales bacteriile din colon.
Atentie: rezultatele pot diferi intre companii si chiar intre zile diferite, astfel incat testarea microbiomului nu face parte dintr-un screening de rutina.
Rezultatele cu un tipar sever evidentiat si simptomatologia persistenta vor impune prezentarea la un consult medical. Doar medicul poate sa decida daca valorile scazute se coreleaza cu o afectiune.
Repetarea testarii microbiomului intestinal se va realiza la pacientii care: au urmat recent un tratament cu antibiotice, au facut schimbari alimentare majore, urmeaza un tratament cu probiotice si vor sa vada ce efect a avut, dar si la cei cu boli cronice digestive, pentru a urmari evolutia tratamentului.
Testul de microbiom intestinal marca MedLife, cu rezultate in 28 de zile
La MedLife, testarea microbiomului este posibila cu ajutorul unui test modern. Procesarea se realizeaza in laboratoarele MedLife, iar rezultatele sunt disponibile in 28 de zile, fara trimiterea probei in afara tarii. Aceasta permite transportul in conditii optime al probei si asigurarea stabilitatii si integritatii materialului biologic. Timpul mai scurt pana la disponibilitatea rezultatelor se datoreaza tocmai procesarii locale.
Testul este unul de secventiere metagenomica de ultima generatie, conceput pentru o evaluare detaliata a microbiomului intestinal si a potentialului sau functional.
Pacientii afla informatii relevante despre diversitatea si compozitia microbiomului, identificandu-se mai usor microorganismele prezente in intestin si potentialul functional al microbiomului pe baza informatiilor genetice identificate.
In urma interpretarii rezultatelor de catre medici specialisti gastroenterologi cu experienta de la MedLife, se vor oferi si recomandari privind alimentatia si stilul de viata.
Testul de microbiom intestinal MedLife devine astfel un instrument esential pentru medicina preventiva si personalizata, permitand identificarea mai multor tipuri de microorganisme, inclusiv bacterii, fungi si Archaea (unele microorganisme putand fi identificate pana la nivel de specie).
Doar pacientii cu varsta de peste 18 ani pot face acest test. Prelevarea probelor este simpla: se primeste un kit special conceput, care contine toate materialele necesare.
Secventierea metagenomica de ultima generatie folosita la MedLife permite analizarea unui numar mare de fragmente de ADN din proba de scaun.