Cancerul de prostata apare atunci cand celulele prostatei incep sa se multiplice necontrolat. Prostata este o glanda a aparatului reproducator masculin, situata sub vezica urinara si in fata rectului. Ea inconjoara portiunea initiala a uretrei si produce o parte din lichidul care intra in componenta spermei.
Majoritatea cancerelor de prostata sunt adenocarcinoame, adica tumori dezvoltate din celulele glandulare. Evolutia poate fi foarte diferita de la un pacient la altul. Unele tumori cresc lent si pot ramane limitate la prostata timp indelungat, in timp ce altele au un comportament mai agresiv si se pot extinde in afara glandei sau la distanta.
In stadiile initiale, cancerul de prostata este frecvent asimptomatic. Din acest motiv, boala poate fi descoperita in urma evaluarii PSA sau a investigatiilor efectuate din alte motive. Prezenta simptomelor urinare nu inseamna automat cancer: afectiuni benigne foarte frecvente, precum hiperplazia benigna de prostata, pot provoca manifestari asemanatoare.
Atunci cand apar, simptomele pot include dificultatea de a incepe urinarea, jet urinar slab sau intrerupt, nevoia de a urina mai frecvent, mai ales noaptea, senzatia de golire incompleta a vezicii sau, uneori, prezenta sangelui in urina ori sperma. Aceste manifestari necesita evaluare medicala, dar nu sunt specifice cancerului de prostata.
In formele avansate pot aparea dureri persistente la nivelul spatelui, bazinului sau soldurilor, scadere in greutate, oboseala sau alte manifestari determinate de extinderea bolii. Cancerul de prostata are o tendinta cunoscuta de a metastaza la nivel osos. Afectarea coloanei vertebrale poate, in situatii severe, determina compresia maduvei spinarii si simptome neurologice.
Evaluarea unei suspiciuni incepe prin discutarea simptomelor, istoricului personal si familial si examinarea medicala. PSA, antigenul specific prostatic, este o proteina produsa de prostata care poate fi masurata printr-o analiza de sange. O valoare crescuta nu confirma singura prezenta cancerului, deoarece PSA poate fi modificat si de afectiuni necanceroase.
Imagistica prin rezonanta magnetica a prostatei are un rol important in evaluarea pacientilor la care exista suspiciunea unei tumori si poate identifica zone care necesita investigatii suplimentare.
Diagnosticul de certitudine se bazeaza, in general, pe examinarea histopatologica a tesutului obtinut prin biopsie. Probele permit si aprecierea gradului tumorii, informatie esentiala pentru estimarea comportamentului bolii.
Dupa confirmarea diagnosticului, medicii stabilesc stadiul si categoria de risc. Sunt luate in calcul extinderea tumorii, nivelul PSA, aspectul microscopic al celulelor si rezultatele investigatiilor imagistice. In anumite situatii pot fi necesare investigatii suplimentare pentru a verifica daca boala s-a extins la ganglioni, oase sau alte organe.
Cancerul localizat inseamna ca tumora este limitata la prostata sau la regiunea imediat invecinata, fara metastaze la distanta. Aceasta distinctie este importanta deoarece optiunile de management difera substantial intre o tumora localizata cu risc redus, o boala local avansata si un cancer metastatic.
Nu orice cancer de prostata localizat necesita tratament imediat. Pentru anumite tumori cu risc scazut poate fi luata in considerare supravegherea activa, care presupune monitorizare medicala structurata si interventie daca apar semne de progresie. Atunci cand este indicat tratamentul cu intentie curativa, optiunile pot include prostatectomia radicala si diferite forme de radioterapie.
Prostatectomia radicala presupune indepartarea chirurgicala a prostatei si a veziculelor seminale, uneori impreuna cu alte structuri stabilite in functie de caz. Radioterapia externa utilizeaza radiatii directionate asupra prostatei pentru distrugerea celulelor tumorale. Alegerea nu depinde numai de eficienta oncologica, ci si de varsta, starea generala, categoria de risc, caracteristicile tumorii si efectele adverse pe care pacientul le considera importante pentru calitatea vietii.
Printre efectele care pot aparea dupa tratamentul cancerului de prostata se numara tulburarile urinare, disfunctia erectila si problemele intestinale. Frecventa si severitatea lor variaza in functie de metoda folosita si de caracteristicile individuale. Tocmai de aceea, compararea pe termen lung a controlului cancerului si a calitatii vietii este importanta atunci cand sunt evaluate diferitele optiuni terapeutice.
PACE-A este un studiu clinic randomizat de faza 3 si reprezinta prima comparatie directa randomizata intre prostatectomia radicala si radioterapia stereotactica corporala moderna, SBRT, administrata in cinci sedinte pentru cancerul de prostata localizat.
Studiul a inclus 123 de pacienti din opt centre din Marea Britanie, recrutati intre 2012 si 2022. Varsta mediana a fost de 65,5 ani, iar 94% dintre participanti aveau cancer de prostata cu risc scazut sau intermediar. Pacientii au fost repartizati aleatoriu la prostatectomie sau SBRT in cinci sedinte, iar terapia hormonala nu a fost permisa.
SBRT foloseste planificare si imagistica avansata pentru a administra doze mari si foarte precis directionate de radiatii catre prostata, limitand pe cat posibil expunerea tesuturilor sanatoase din apropiere. In acest studiu, tratamentul a fost finalizat in cinci sedinte ambulatorii, pe parcursul unei perioade de una pana la doua saptamani.
Dupa o urmarire mediana de opt ani, 91% dintre pacientii tratati cu SBRT si 84% dintre cei operati nu prezentasera esec biochimic sau clinic. Diferenta nu a fost semnificativa statistic. La cinci ani, proportiile fusesera de 94% pentru SBRT si 95% pentru interventia chirurgicala.
Rezultatele privind calitatea vietii au evidentiat diferente intre metode. La cinci ani, 8% dintre pacientii tratati prin SBRT raportau utilizarea a cel putin unui absorbant urinar, comparativ cu 48% dintre cei operati. Scorurile functiei erectile au ramas, de asemenea, mai bune in grupul SBRT, in timp ce problemele intestinale moderate sau importante au fost rare in ambele grupuri.
Rezultatele ofera informatii suplimentare pacientilor cu cancer de prostata localizat care trebuie sa aleaga intre metode cu intentie curativa. Datele sugereaza ca, pentru populatia studiata, controlul cancerului a ramas ridicat dupa ambele abordari, iar diferentele privind efectele urinare, sexuale si intestinale pot deveni o parte importanta a deciziei discutate cu specialistii.
Studiul nu arata ca SBRT este cea mai buna alegere pentru orice pacient si nici ca interventia chirurgicala ar trebui evitata. Tratamentul cancerului de prostata trebuie stabilit individual, in functie de categoria de risc, extinderea bolii, starea generala, functia urinara, alte afectiuni si preferintele pacientului.
Nu exista o metoda care sa garanteze prevenirea cancerului de prostata. Pentru reducerea riscului general de boli cronice si sustinerea sanatatii sunt importante masuri precum mentinerea unei greutati adecvate, activitatea fizica regulata, alimentatia echilibrata si evitarea fumatului.
- Discuta cu medicul despre sanatatea prostatei si despre factorii personali de risc.
- Nu ignora simptomele urinare persistente sau aparitia sangelui in urina ori sperma.
- Decizia privind testarea PSA trebuie luata informat, tinand cont de beneficii, limite si riscul individual.
- Antecedentele familiale de cancer de prostata trebuie mentionate medicului.
Un pacient cu simptome urinare sau preocupari legate de prostata se poate adresa initial medicului de familie, care poate realiza o evaluare generala, poate recomanda investigatii de baza si poate emite trimitere catre specialist. Medicul de familie are un rol de orientare, dar suspiciunea de cancer de prostata necesita evaluare de specialitate.
Urologul are un rol central in investigarea suspiciunii si confirmarea diagnosticului. Evaluarea poate include PSA, examen clinic, imagistica prin rezonanta magnetica si, atunci cand este indicata, biopsie prostatica. Dupa confirmarea cancerului, stabilirea categoriei de risc si stadializarea ghideaza etapele urmatoare.
Pentru alegerea tratamentului pot fi implicati urologul, oncologul medical si medicul specializat in radioterapie. In cazul unui pacient eligibil atat pentru operatie, cat si pentru radioterapie, discutarea ambelor variante este importanta deoarece profilul efectelor adverse poate fi diferit. Evaluarea intr-un centru cu experienta in cancerul de prostata faciliteaza o abordare multidisciplinara.
Specialistii pot fi accesati in ambulatorii de specialitate, spitale publice, clinici private si centre oncologice. Dupa diagnostic, monitorizarea trebuie coordonata de specialistii implicati in tratamentul cancerului, nu exclusiv prin medicina de familie.
Dupa tratamentul cu intentie curativa, urmarirea medicala este importanta pentru evaluarea raspunsului oncologic si a eventualelor efecte asupra functiei urinare, sexuale sau intestinale. Tipul si frecventa controalelor sunt stabilite de echipa medicala in functie de caracteristicile bolii si tratamentul efectuat.
Este indicata evaluarea medicala daca apar modificari persistente ale urinarii, sange in urina sau sperma, dureri persistente la nivelul spatelui, soldurilor ori pelvisului sau alte simptome neobisnuite. Aceste manifestari au numeroase cauze posibile si nu inseamna automat cancer de prostata. Slabiciunea sau amorteala brusca a picioarelor asociata cu pierderea controlului vezicii sau intestinului necesita evaluare medicala urgenta.
1. Ce este SBRT? SBRT este o forma de radioterapie externa foarte precis directionata, care permite administrarea tratamentului in mai putine sedinte decat schemele conventionale.
2. Cancerul de prostata poate fi tratat prin numai cinci sedinte de radioterapie? Pentru anumiti pacienti cu cancer localizat, ghidurile includ scheme de radioterapie stereotactica in cinci sedinte. Eligibilitatea trebuie stabilita de specialist.
3. Studiul arata ca radioterapia este mai eficienta decat operatia? Nu. Controlul cancerului a fost ridicat in ambele grupuri, iar diferentele observate nu au fost semnificative statistic pentru acest rezultat.
4. Radioterapia in cinci sedinte are mai putine efecte adverse? In acest studiu, pacientii tratati prin SBRT au raportat mai putine probleme de continenta urinara si rezultate mai bune privind functia sexuala, dar profilul efectelor adverse difera intre pacienti si metode.
5. Un PSA crescut inseamna cancer de prostata? Nu. PSA poate creste si din alte cauze, iar rezultatul trebuie interpretat in context medical si, daca este necesar, completat cu alte investigatii.
6. Operatia ramane o optiune pentru cancerul localizat? Da. Prostatectomia radicala ramane una dintre optiunile cu intentie curativa pentru pacientii eligibili, alaturi de radioterapie si, in anumite cazuri, supraveghere activa.
Surse si Referinte