Hipertensiunea arteriala apare atunci cand presiunea exercitata de sange asupra peretilor vaselor ramane crescuta in mod persistent. Tensiunea arteriala este exprimata prin doua valori: presiunea sistolica, inregistrata atunci cand inima se contracta, si presiunea diastolica, masurata intre bataile inimii. O singura valoare crescuta nu este suficienta pentru stabilirea diagnosticului, fiind necesare masuratori corecte si evaluarea medicala in contextul fiecarui pacient.
Una dintre problemele hipertensiunii este ca, de cele mai multe ori, nu provoaca simptome evidente. O persoana poate avea valori crescute ani la rand fara sa stie. Tocmai de aceea masurarea periodica a tensiunii arteriale este importanta, mai ales in prezenta altor factori de risc cardiovascular.
In timp, presiunea crescuta poate afecta peretii arterelor si poate suprasolicita inima. Hipertensiunea este un factor major de risc pentru infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienta cardiaca si afectarea rinichilor. Riscul individual depinde insa de ansamblul factorilor prezenti, nu de un singur element din alimentatie.
Bolile cardiovasculare reprezinta un grup larg de afectiuni ale inimii si vaselor de sange. Printre acestea se numara boala coronariana, bolile cerebrovasculare si boala arteriala periferica.
Infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral sunt doua dintre cele mai cunoscute complicatii cardiovasculare si apar frecvent pe fondul unor modificari ale vaselor dezvoltate in timp.
Riscul cardiovascular este influentat de numerosi factori care se pot combina. Varsta si predispozitia genetica nu pot fi modificate, dar exista si factori asupra carora se poate interveni la nivel general:
- fumatul si expunerea la tutun;
- alimentatia dezechilibrata, inclusiv consumul excesiv de sare;
- sedentarismul;
- excesul ponderal si obezitatea;
- consumul excesiv de alcool;
- valorile crescute ale colesterolului si altor lipide;
- diabetul zaharat;
- hipertensiunea arteriala necontrolata.
Hipertensiunea poate evolua fara manifestari, dar valorile foarte mari pot fi insotite uneori de cefalee intensa, tulburari de vedere, ameteala, dificultati de respiratie sau durere toracica. Aceste simptome nu sunt specifice hipertensiunii si pot avea numeroase alte cauze, motiv pentru care diagnosticul nu trebuie stabilit pe baza simptomelor.
Evaluarea incepe prin masurarea corecta a tensiunii arteriale, de regula prin masuratori repetate. In anumite situatii, medicul poate considera utila monitorizarea tensiunii in afara cabinetului sau monitorizarea ambulatorie pe o perioada mai lunga. Evaluarea riscului cardiovascular poate include, in functie de context, analize de sange pentru glicemie, colesterol si functia renala, electrocardiograma si alte investigatii considerate necesare de medic.
Bolile cardiovasculare se dezvolta adesea prin interactiunea mai multor mecanisme.Ateroscleroza, de exemplu, presupune acumularea progresiva de depozite in peretii arterelor. In timp, acestea pot ingusta vasele sau pot favoriza formarea unui cheag care intrerupe circulatia sangelui. Daca este afectata o artera coronara poate aparea infarctul, iar daca circulatia catre o regiune a creierului este intrerupta poate aparea un accident vascular cerebral ischemic.
Alimentatia reprezinta doar una dintre componentele riscului cardiovascular. Cercetarea nutritionala incearca in prezent sa inteleaga nu numai efectele sarii, grasimilor, zaharului sau aportului de fibre, ci si daca gradul de procesare a alimentelor si anumiti aditivi pot avea o influenta proprie asupra sanatatii. In acest context se inscrie noul studiu asupra conservantilor alimentari.
Cercetarea publicata in European Heart Journal este un studiu prospectiv observational si a inclus 112.395 de participanti, cu o varsta medie initiala de aproximativ 43 de ani, care au furnizat in mod repetat informatii detaliate despre alimentele si bauturile consumate.
Cercetatorii au analizat inclusiv marcile produselor pentru a estima expunerea la diferiti conservanti. Participantii au fost urmariti in medie aproximativ opt ani, perioada in care au fost identificate cazurile noi de hipertensiune si evenimentele cardiovasculare. Aproape toti participantii consumasera cel putin un conservant alimentar.
Un consum mai ridicat de conservanti non-antioxidanti a fost asociat cu o incidenta cu 29% mai mare a hipertensiunii si cu 16% mai mare a bolilor cardiovasculare fata de nivelurile mai reduse de consum. Un aport mai ridicat de conservanti antioxidanti a fost asociat cu o incidenta cu 22% mai mare a hipertensiunii.
Dintre cei 17 conservanti consumati suficient de frecvent pentru analiza individuala, opt au fost asociati cu o incidenta mai mare a hipertensiunii: sorbatul de potasiu (E202), metabisulfitul de potasiu (E224), nitritul de sodiu (E250), acidul ascorbic (E300), ascorbatul de sodiu (E301), eritorbatul de sodiu (E316), acidul citric (E330) si extractele de rozmarin (E392). Acidul ascorbic utilizat ca aditiv a fost asociat si cu o incidenta mai mare a bolilor cardiovasculare.
Aceste rezultate nu inseamna ca prezenta unuia dintre aceste coduri pe eticheta provoaca hipertensiune sau boala cardiovasculara. Studiul identifica asocieri statistice la nivelul unor grupuri de persoane cu niveluri diferite de expunere si nu poate demonstra o relatie directa de cauza si efect.
Rezultatele nu justifica necesitatea eliminarii anumitor ingrediente din alimentatie si nici nu inseamna ca aditivii analizati provoaca in mod direct boli cardiovasculare. Unele dintre substantele analizate exista si in mod natural in alimente. Acidul ascorbic, de exemplu, este vitamina C, iar acidul citric se gaseste in mod natural in fructe. Studiul a analizat insa expunerea provenita din utilizarea lor ca aditivi alimentari.
Mesajul practic este mai larg: rezultatele sustin interesul pentru o alimentatie bazata predominant pe alimente proaspete sau minim procesate. Acest principiu este compatibil si cu recomandarile generale de preventie cardiovasculara existente, independent de rezultatele noului studiu.
Nu exista in prezent o recomandare medicala prin care pacientii sa evite individual toti conservantii identificati in studiu. Pentru reducerea riscului cardiovascular general sunt importante masurile deja sustinute de ghidurile de sanatate publica:
- o alimentatie variata, cu legume, fructe, leguminoase si alte alimente minim procesate;
- limitarea consumului excesiv de sare si a alimentelor foarte sarate;
- limitarea produselor ultraprocesate ca parte a unui model alimentar echilibrat;
- activitate fizica regulata, adaptata starii generale de sanatate;
- evitarea fumatului;
- evitarea consumului excesiv de alcool;
- mentinerea unei greutati adecvate si verificarea periodica a tensiunii arteriale.
Aceste masuri pot reduce riscul cardiovascular general, dar nu ofera o garantie individuala impotriva hipertensiunii, infarctului sau accidentului vascular cerebral.
Pentru o persoana fara simptome, dar preocupata de riscul cardiovascular, medicul de familie poate reprezenta primul punct de orientare. Acesta poate masura tensiunea arteriala, poate identifica factori de risc cunoscuti si poate recomanda investigatii de baza sau trimiterea catre specialist. Rolul medicului de familie este important pentru depistare si orientare, dar suspiciunea unei afectiuni cardiovasculare sau hipertensiunea dificil de evaluat necesita, dupa caz, consult de specialitate.
Cardiologia este specialitatea principala pentru evaluarea bolilor inimii si a riscului cardiovascular complex. In functie de problema identificata, pot deveni relevante si medicina interna, nefrologia, diabetologia sau endocrinologia. Dupa aparitia unei suspiciuni sau confirmarea unei afectiuni, specialistul stabileste diagnosticul, apreciaza severitatea si riscul cardiovascular si decide modul in care pacientul trebuie monitorizat.
Investigatiile uzuale pot include masurarea repetata a tensiunii arteriale, analize de laborator pentru evaluarea glicemiei, lipidelor si functiei renale, electrocardiograma si, atunci cand situatia o impune, teste functionale sau investigatii imagistice. Alegerea acestora depinde de tabloul clinic si nu este necesar ca fiecare pacient sa efectueze toate investigatiile disponibile.
Un aspect important este diferenta dintre o cercetare nutritionala si evaluarea medicala individuala. Nu exista o analiza uzuala prin care medicul sa masoare expunerea unei persoane la cei opt conservanti mentionati si nici studiul nu propune un asemenea screening. Pentru pacient, sunt mult mai utile evaluarea tensiunii arteriale si a factorilor cardiovasculari cunoscuti, interpretate de medic in contextul starii generale de sanatate.
Consultul cardiologic poate fi accesat in ambulatorii de specialitate, spitale publice, clinici private si centre de cardiologie. Persoanele cu afectiuni cardiovasculare confirmate sau hipertensiune care necesita supraveghere trebuie monitorizate periodic conform indicatiilor specialistului, nu exclusiv prin medicina de familie.
Este util sa discuti cu un medic daca masuratorile tensiunii arteriale sunt repetat crescute sau daca ai factori importanti de risc cardiovascular, precum fumat, diabet, colesterol crescut, obezitate ori antecedente familiale relevante. O evaluare medicala poate stabili semnificatia acestor factori si necesitatea investigatiilor suplimentare.
Durerea sau presiunea in piept, dificultatea importanta de respiratie, slabiciunea sau amorteala aparuta brusc pe o parte a corpului, tulburarile bruste de vorbire sau vedere si alte simptome neurologice aparute brusc necesita evaluare medicala de urgenta.
1. Conservantii alimentari provoaca hipertensiune? Studiul nu demonstreaza acest lucru. A identificat o asociere intre un consum mai ridicat al anumitor conservanti si o incidenta mai mare a hipertensiunii.
2. Trebuie sa evit toate produsele care contin E-uri? Nu. Codurile E identifica aditivi autorizati, iar rezultatele studiului nu reprezinta o recomandare de eliminare individuala a tuturor acestora.
3. Vitamina C este periculoasa pentru inima? Studiul nu arata acest lucru. Asocierea identificata pentru E300 se refera la acidul ascorbic utilizat ca aditiv alimentar si nu trebuie extrapolata la vitamina C prezenta natural in fructe si legume.
4. Care conservanti au fost asociati cu hipertensiunea? Printre cei identificati s-au aflat E202, E224, E250, E300, E301, E316, E330 si E392. Asocierea statistica nu demonstreaza insa ca fiecare dintre acestia provoaca hipertensiune.
5. Alimentele ultraprocesate trebuie eliminate complet? Studiul nu stabileste o astfel de regula. Recomandarile generale favorizeaza o alimentatie in care alimentele proaspete sau minim procesate au un rol important.
6. Pot afla prin analize daca am consumat prea multi conservanti? Nu exista un test clinic uzual recomandat pentru masurarea expunerii individuale la conservantii analizati in acest studiu. Evaluarea riscului cardiovascular se bazeaza pe factori si investigatii medicale validate.
7. Ce pot verifica pentru a-mi cunoaste riscul cardiovascular? Tensiunea arteriala, profilul lipidic, glicemia, fumatul, greutatea, activitatea fizica, istoricul medical si antecedentele familiale sunt printre elementele luate in calcul de medic pentru evaluarea riscului.
Surse si Referinte