Un „dusman” tacut al organismului nostru, colesterolul este mereu un motiv de ingrijorare daca valorile sale au fluctuatii anormale. Colesterolul HDL si LDL este vizat in analizele uzuale ori de cate ori medicul specialist vrea sa inteleaga de unde a aparut colesterolul total atat de mare.
Echilibrarea valorilor LDL si HDL va influenta direct valorile colesterolului total, contribuind in egala masura la restabilirea functionarii normale a intregului organism.
O treime din populatia adulta de pe glob are probleme legate de colesterol, colesterol total crescut. Cu toate astea, desi riscurile implicate sunt mari, mai putin de 50% dintre pacientii cu risc cardiovascular inalt sau foarte inalt reusesc sa atinga tintele terapeutice pentru LDL-Colesterol, in ciuda statinelor administrate mai mereu.
Anual, in lume mor peste 2,6 milioane de oameni, 4,5% din totalul populatiei globale, din cauza legaturii directe a colesterolului peste limitele normale cu infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral.
De ce fluctueaza valorile colesterolului si ce putem face sa echilibram eficient valorile HDL si LDL ca sa avem colesterol total cu valori optime? Raspunsurile la aceste intrebari si alte detalii interesante despre colesterol le veti afla in randurile ce urmeaza.
Colesterolul. Ce este si ce rol are in organism?
Colesterolul este o „grasime” de tip sterol, o substanta grasa care seamana cu ceara, produsa de ficat si preluata partial din anumite alimente de origine animala. in organism, colesterolul este folosit pentru membrane celulare (stabilitate si functionare), pentru hormoni steroizi, pentru acizi biliari (digestia grasimilor), avand numeroase functii metabolice.
De retinut ca aceasta „grasime” nu circula libera in sange (este lipofila), se transporta in „pachete”, lipoproteine (LDL, HDL, VLDL, de exemplu). Practic, unde e nevoie de constructie de celule, productie de hormoni si in cadrul digestiei, colesterolul va fi util.
Rolul colesterolului in organism este unul foarte complex: intra in peretele fiecarei celule din corpul nostru, oferind forma si o structura mai puternica, ajuta la crearea de hormoni esentiali, de pilda cei sexuali (estrogen si testosteron) si cei din glandele suprarenale.
La nivel digestiv, colesterolul ajuta la formarea bilei, care descompune grasimile in intestine. Lumina soarelui este transformata in vitamina D3, esentiala pentru oase, tot prin intermediul unui precursor din calea de sinteza a colesterolului.
Ne nastem cu colesterol? E o intrebare legitima la care se gandesc multi pacienti cand aud de el. Raspunsul scurt este da, ne nastem cu el, dar trebuie nuantat. Din punct de vedere biologic, fatul sintetizeaza mult colesterol in viata intrauterina, fiind crucial pentru crestere si dezvoltare.
La nastere, masuratorile au aratat faptul ca bebelusul are colesterol masurabil, chiar si in sangele ombilical exista. Valorile colesterolului, componentelor LDL sau HDL variaza de-a lungul vietii.
Cand se modifica „balanta” dintre productia hepatica de lipoproteine, clearance-ul prin receptori (mai ales receptorii LDL), aportul alimentar, greutatea si compozitia dietei, hormonii, inflamatia, boli si medicamente, orice fel de mic dezechilibru intre toate aceste componente va genera variatii ale HDL si LDL.
Profilul lipidic este influentat de: varsta, de schimbarile hormonale (creste valoarea colesterolului odata cu varsta), de sex sau hormoni (menopauza scade hormonii protectori si se asociaza cu LDL mai mare, scadere de HDL in tranzitia menopauzala), de greutate si activitate (sedentarismul si excesul ponderal cresc riscul de LDL crescut si/sau HDL scazut).
Atentie si la fumat, el poate reduce HDL („colesterolul bun”), la alcool in exces, care creste colesterolul total (si trigliceridele). Pacientii care sufera de diabet, boala renala cronica, HIV, lupus, boli autoimune au risc crescut de a avea probleme cu valorile colesterolului - unele medicamente pot creste colesterolul, hipotiroidismul poate contribui si el la un colesterol crescut.
Colesterol HDL vs LDL. Diferente si valorile normale, anormale
LDL (lipoproteine cu densitate mica) sau „colesterolul rau” este cel mai periculos din cele doua tipuri de colesterol. LDL este o lipoproteina care transporta colesterolul catre tesuturi. Daca e crescut, LDL-ul determina depozitarea de colesterol in peretii arterelor, contribuind la formarea de placi de aterom si la risc crescut de infarct/AVC.
Densitatea mica inseamna ca avem continut ridicat de grasimi si o cantitate mai mica de proteine.
De cealalta parte avem si HDL (lipoproteina de inalta densitate) sau „colesterolul bun”, care participa la transportul colesterolului inapoi catre ficat — este ca un „echipaj de curatenie” care ajuta la indepartarea LDL din zona arteriala.
Doua nuante clinice importante sunt de amintit aici: HDL nu reprezinta o tinta de tratament, nu urmarim sa il crestem ca sa fie „mai bine” pentru organism. Nu trebuie interpretat singur si nu este o tinta de tratament nici pentru reducerea riscului.
Riscul cardiovascular real este determinat de particulele aterogene (LDL si altele care contin ApoB), de aceea se va pune accent si pe indicatori precum non-HDL si ApoB. Valorile normale difera in functie de varsta pacientului.
La adulti, LDL-C cu valoare normala va fi sub 100 mg/dL (optim); 100–129 mg/dL este aproape optim. Tot ce trece de 130 mg/dL pana in 159 mg/dL este borderline crescut.
La valori de 160 mg/dL-189 mg/dL deja avem LDL-C crescut, iar peste 190 mg/dL este foarte crescut.
Valorile pentru HDL-C la adulti sunt: la barbati, sub 40 mg/dL este considerat scazut (nefavorabil); la femei, sub 50 mg/dL este considerat scazut (nefavorabil), ambele implicand risc crescut; peste 60 mg/dL este considerat „favorabil”, optim.
Trigliceridele sub 150 mg/dL reprezinta o valoare normala la adulti.
Colesterolul total la adulti va avea valori optime daca se afla sub 200 mg/dL, este la limita intre 200 si 239 mg/dL, si va fi considerat crescut (ridicat) la peste 240 mg/dL.
La copii si adolescenti, valorile LDL-C acceptabile sunt sub 110 mg/dL, borderline este considerat la valori intre 110-129 mg/dL, iar tot ce trece de 130 mg/dL este LDL-C crescut.
Colesterolul total acceptabil, optim, este sub 170 mg/dL, borderline la 170-199 mg/dL, crescut la peste 200 mg/dL. HDL-C va avea valori optime daca este peste 45 mg/dL, borderline la valori intre 40-45 mg/dL, si scazut sub 40 mg/dL.
Cand devine „o urgenta” HDL/LDL? Daca avem simptome care sugereaza evenimente acute cauzate de complicatiile aterosclerozei, vom merge de urgenta la camera de garda. Simptomatologia care impune evaluare de urgenta este: durere toracica, dispnee severa, transpiratii reci (posibil infarct), deficit neurologic brusc (posibil AVC), durere abdominala severa (posibil pancreatita, mai ales daca trigliceridele sunt foarte mari).
Important de retinut: colesterolul cu valori crescute este de obicei asimptomatic; semne precum xantoamele sunt observate doar in forme genetice severe.
Reprezinta o situatie clinica severa un nivel LDL peste 190 mg/dL la adult, asociat adesea cu o hipercolesterolemie familiala, mai ales daca exista si istoric familial de boala cardiaca precoce. Un LDL foarte mare sau prezenta bolii cardiovasculare impun un management agresiv; in forme genetice severe refractare la tratament medicamentos se ajunge si la afereza de lipoproteine (purificarea sangelui, similara dializei, cu extragerea directa din sange a lipoproteinelor aterogene).
O „urgenta lipidica” clasica este mai degraba legata de trigliceride. Trigliceridele peste 500 mg/dL cresc semnificativ riscul de pancreatita acuta si de agravare a problemelor medicale preexistente.
De ce ajung HDL/LDL la valori anormale? In cazul unui LDL crescut putem discuta despre cauze genetice (corpul pacientului „curata” prea greu LDL-ul din sange, deci si in tinerete va exista LDL crescut), dar si despre dieta bogata in grasimi saturate, exces ponderal, sedentarism sau insulinorezistenta.
Bolile secundare si anumite medicamente vor influenta direct valorile LDL. Un HDL scazut apare cel mai probabil din cauza fumatului, sedentarismului, excesului ponderal, dar si in contexte metabolice complexe (trigliceride crescute si HDL scazut).
Analize si teste utile pentru detectarea fluctuatiilor valorilor HDL si LDL
Analiza de baza pentru detectarea fluctuatiilor valorilor HDL si LDL este profilul lipidic, care include colesterol total, HDL-C, trigliceride, LDL-C, dar si non-HDL-C (colesterolul total minus HDL). De obicei, profilul lipidic se poate realiza rapid in orice laborator acreditat.
Daca trigliceridele sunt foarte mari, peste 400 mg/dL, este nevoie de repetarea analizelor cu recoltare a jeun (pe nemancate). Poate exista si o variabilitate biologica de la zi la zi, precum si o variabilitate analitica; pacientii cu rezultate „aproape de prag” pot fi incadrati diferit daca determinarea se face o singura data, fiind uneori nevoie de doua analize de profil lipidic pentru a stabili corect statusul lipidic.
Pe langa profilul lipidic complet, medicul specialist poate recomanda si alte analize specifice: ApoB (numarul particulelor aterogene), pentru o evaluare mai precisa, mai ales la pacienti cu trigliceride crescute, diabet sau boala cardiovasculara aterosclerotica;
Lipoproteina(a) – Lp(a): daca este crescuta, indica un risc crescut pe termen lung (pragurile de risc sunt peste 125 nmol/L sau 50 mg/dL).
hs-CRP, pentru evaluarea riscului inflamator si ghidarea deciziei de administrare a statinelor.
Pentru cauze secundare (daca LDL a crescut brusc, de exemplu) se vor recomanda TSH (hipotiroidismul contribuie la cresterea colesterolului), glicemie/HbA1c (diabet), evaluarea functiei renale si teste hepatice.
Cum se „echilibreaza” corect valorile HDL si LDL?
Echilibrarea valorilor HDL si LDL nu este simpla deloc. Sunt doua principii implicate legat de tinte: LDL sa aiba o valoare cat mai mica (sub 100 mg/dL ca tinta generala), iar HDL-ul sa nu fie scazut, fara a urmari insa cresterea acestuia din urma cu orice pret prin tratament medicamentos. Tintele mai stricte pentru LDL depind de riscul cardiovascular individual al fiecarui pacient:
• risc foarte inalt: LDL sub 55 mg/dL si reducerea cu peste 50% fata de valoarea initiala;
• risc inalt: LDL sub 70 mg/dL;
• risc moderat: LDL sub 100 mg/dL;
• risc scazut: LDL sub 116 mg/dL.
Un LDL sub 100 mg/dL este vizat la risc intermediar, iar sub 70 mg/dL la risc inalt in preventia primara. Prima data se incearca reechilibrarea prin schimbarea dietei.
Se recomanda: reduceri ale grasimilor saturate la sub 7% din calorii (ceea ce poate reduce LDL-C cu 8% pana la 10%), reducerea colesterolului alimentar sub 200 mg/zi (scadere LDL cu 3% pana la 5%).
Se adauga scaderea in greutate (scadere LDL cu 5% pana la 8%) si adaugarea de fibre solubile in alimentatie (+5-10 g/zi, scadere LDL cu 3% pana la 5%).
Daca se includ in meniul zilnic si steroli/stanoli vegetali (2 g/zi), se poate obtine o reducere a LDL cu 5% pana la 15%. Cumulate, aceste masuri pot reduce LDL-C in medie cu 20% pana la 30%. inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi nesaturate (mai ales polinesaturate) reduce riscul cardiovascular si reprezinta schimbarea principala din dieta.
Exercitiile fizice si miscarea zilnica contribuie la optimizarea profilului lipidic: HDL poate creste in medie cu 2 mg/dL, LDL scade in medie cu 7 mg/dL, iar trigliceridele scad odata cu eliminarea sedentarismului.
Renuntarea la fumat si la alcool in exces, corectarea cauzelor secundare si controlul afectiunilor asociate sprijina mentinerea profilului lipidic in limite optime.
Daca schimbarile stilului de viata nu obtin rezultatele dorite, se trece la tratamentul medicamentos prescris de medic pe baza analizelor.
Pacientii cu LDL crescut vor primi statine (prima linie de tratament), care pot reduce LDL-C cu peste 50%, in functie de doza si de raspunsul individual. Alte optiuni terapeutice includ ezetimibul, rasinile sechestrante de acizi biliari si inhibitorii PCSK9 (care pot reduce LDL-C cu inca 50-60%).
Terapiile moderne includ si acidul bempedoic sau inclisiranul. Pentru hipercolesterolemia familiala severa refractara se poate indica afereza de lipoproteine. Nu se recomanda bazarea pe suplimente alimentare nereglamentate pentru echilibrarea valorilor HDL si LDL in locul terapiilor medicale validate.
Ce trebuie sa retina pacientul si medicul este ca HDL nu este o tinta directa de tratament medicamentos, ci un marker integrat in evaluarea riscului cardiovascular total. Cat de repede se vad rezultatele? in cazul modificarilor stilului de viata, 6-12 saptamani reprezinta un interval rezonabil pentru primele evaluari, dar stabilizarea completa poate dura cateva luni.
Reevaluarea este recomandata la 2-3 luni dupa o schimbare de dieta sau tratament. in cazul tratamentului medicamentos (statine si combinatii), efectul asupra LDL-C apare rapid, iar analizele se repeta de obicei la 4-12 saptamani de la initiere sau ajustarea dozei, apoi periodic. Reevaluarea se poate face si mai devreme daca exista risc inalt sau terapii complexe.
Daca LDL ramane peste tinta, se poate apela la combinarea statinelor cu ezetimib si inhibitori PCSK9/inclisiran, monitorizand toleranta si comorbiditatile.
In reteaua MedLife Romania, pacientii care au probleme cu valorile colesterolului, HDL sau LDL pot primi diagnostic si recomandari de analize medicale decontate CNAS cu bilet de trimitere sau platite integral. Medicii specialisti de la MedLife au experienta vasta si pot diagnostica, pe baza rezultatelor analizelor, afectiunile care au dus la valori anormale ale colesterolului.
Echipamentele de ultima generatie, accesul rapid la tehnologii moderne de diagnostic, eliberarea rapida a rezultatelor si posibilitatea programarilor telefonice sau online (prin aplicatie sau formular dedicat) sunt avantaje de care beneficiaza pacientii MedLife.
Medicul cardiolog, internist sau medicul de familie de la MedLife se va ocupa de evaluarea initiala, recomandarea analizelor si stabilirea planului terapeutic, monitorizand periodic starea de sanatate a pacientului. MedLife ofera si abonamente de sanatate care includ anual analize precum LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride si colesterol total, ideale pentru monitorizare.