Stimularea magnetica transcraniana (TMS) este evaluata ca o posibila alternativa terapeutica in depresia severa, in special la pacientii care nu obtin un raspuns adecvat la tratamentele conventionale.
Fiind o procedura non-invaziva, TMS a atras interesul comunitatii medicale ca optiune complementara in managementul acestei afectiuni.
Depresia este o tulburare mentala comuna, caracterizata printr-o tristete persistenta, pierderea interesului si placerii, si poate afecta semnificativ viata cotidiana a unei persoane.
Mecanismele exacte care cauzeaza depresia nu sunt pe deplin intelese, dar se considera ca implica un dezechilibru chimic in creier, factori genetici si de mediu.
Simptomele frecvente includ oboseala, dificultati de concentrare, schimbari de apetit si somn, sentimente de inutilitate si, in cazuri severe, ganduri suicidare.
Diagnosticul depresiei se bazeaza pe evaluarea clinica a simptomelor pacientului si, uneori, pe utilizarea chestionarelor standardizate.
In unele cazuri, pot fi necesare teste de laborator pentru a exclude alte cauze medicale ale simptomelor.
Complicatiile depresiei pot include afectarea relatiilor personale si profesionale, abuzul de substante, si un risc crescut de suicid.
Stimularea magnetica transcraniana (TMS) este o procedura care foloseste campuri magnetice pentru a stimula celulele nervoase din creier.
Aceasta poate ajuta la imbunatatirea simptomelor depresiei prin modularea activitatii neuronale in regiunile implicate in dispozitie si emotii.
TMS este considerata o optiune non-invaziva, spre deosebire de alte interventii, cum ar fi terapia electroconvulsiva (ECT), si necesita de obicei mai multe sesiuni pentru a fi eficienta.
In depresia severa, studiile de neuroimagistica au aratat activitate redusa in anumite regiuni ale creierului (in special cortexul prefrontal dorsolateral stang), dar si dezechilibre in circuitele neuronale implicate in reglarea emotiilor, motivatiei si raspunsului la stres.
TMS actioneaza prin:
Stimularea selectiva a cortexului prefrontal
– zona implicata in controlul dispozitiei si procesarea emotionala.
Modificarea excitabilitatii neuronale
– creste sau scade activitatea anumitor retele neuronale, in functie de parametrii folositi.
Influentarea indirecta a neurotransmitatorilor
– dopamina, serotonina, glutamat, implicati in patologia depresiei.
Neuroplasticitate
– favorizeaza reorganizarea conexiunilor neuronale pe termen mediu si lung.
Trebuie retinut ca TMS nu "stimuleaza fericirea", ci incearca sa corecteze functionarea unor circuite cerebrale disfunctionale.
TMS este indicata in principal in cazurile de depresie majora moderata–severa, depresie rezistenta la tratament (lipsa raspunsului la ≥1–2 antidepresive), pacienti care nu tolereaza efectele adverse ale medicatiei, si uneori, ca terapie adjuvanta, nu neaparat substitut.
Beneficiile TMS
- Non-invaziva – fara incizii, anestezie sau spitalizare
- Nu necesita sedare – pacientul ramane constient
- Nu produce dependenta
- Profil de siguranta bun, comparativ cu alte terapii biologice
- Poate fi eficienta in depresia rezistenta, unde alte optiuni au esuat
- Nu afecteaza memoria (spre deosebire de alte proceduri neurostimulatoare)
Limite si aspecte realiste
Nu functioneaza la toti pacientii
– rata de raspuns este semnificativa, dar nu universala.
Necesita multiple sedinte
– de regula 20–30 de sedinte, zilnic, pe parcursul a 4–6 saptamani.
Efectul poate fi temporar
– unii pacienti necesita sedinte de intretinere.
Accesibilitate limitata
– disponibilitate redusa in unele zone, costuri mai ridicate, neacoperite integral de sistemele publice.
Nu trateaza cauzele psihosociale
– nu inlocuieste psihoterapia sau interventiile asupra factorilor de mediu.
Riscuri si efecte adverse
In general, TMS este considerata sigura, dar pot aparea frecvent sau usoare: dureri sau disconfort local la nivelul scalpului, cefalee tranzitorie, senzatie de furnicaturi sau contractii musculare faciale usoare.
Efecte rare, dar importante pot fi: crizele epileptice (foarte rare, mai ales la pacienti cu factori de risc), agravarea anxietatii la inceputul tratamentului sau disconfortul auditiv (se folosesc dopuri de protectie).
TMS este contraindicata la pacienti cu:
- implanturi metalice sau electronice intracraniene,
- stimulatoare cardiace necompatibile,
- antecedente epileptice necontrolate.
Studiul mentionat este de tip observational si analizeaza efectele stimularii magnetice transcraniene asupra pacientilor cu depresie severa.
Rezultatele indica faptul ca TMS este asociat cu o ameliorare semnificativa a simptomelor depresive si ofera o solutie potential cost-eficienta.
Aceste date sugereaza ca TMS ar putea fi integrat mai eficient in tratamentele existente pentru depresie.
Descoperirile sugereaza ca TMS ar putea oferi o alternativa valoroasa pentru pacientii care nu au raspuns la tratamentele conventionale, cum ar fi medicatia sau psihoterapia.
Totusi, este important de mentionat ca TMS nu este o panacee si nu inlocuieste necesitatea unui tratament cuprinzator si personalizat.
Mentinerea unui stil de viata sanatos, cu o dieta echilibrata, exercitii regulate si somn adecvat, poate contribui la reducerea riscului de depresie.
De asemenea, gestionarea stresului si sprijinul social sunt esentiale pentru sanatatea mentala.
Este important sa se consulte un specialist daca apar simptome de depresie.
Primul contact al unui pacient suspect de depresie ar trebui sa fie cu medicul de familie.
Acesta poate oferi indrumari initiale si poate recomanda investigatii de baza. Medicul de familie nu poate stabili un diagnostic definitiv, dar poate emite trimiteri catre specialisti.
Specialitatile implicate in diagnosticul si monitorizarea depresiei includ psihologia, psihiatria si neurologia.
Specialistul va efectua o evaluare amanuntita, folosind chestionare si, eventual, teste imagistice pentru a confirma diagnosticul si a decide planul de tratament.
In functie de necesitati, pacientii pot accesa servicii de sanatate mintala in ambulatorii de specialitate, spitale publice sau clinici private.
Monitorizarea periodica realizata de specialisti este esentiala pentru adaptarea tratamentului si evaluarea progresului.
Este crucial sa consulti un medic daca te confrunti cu simptome persistente de depresie, cum ar fi tristetea intensa, dificultatile de concentrare sau schimbarile in apetit si somn. Simptomele severe, cum ar fi gandurile suicidare, necesita interventie imediata.
Intrebari frecvente
Surse si Referinte
https://medicalxpress.com/news/2026-01-magnetic-pulses-brain-emerge-lifeline.html
https://www.nimh.nih.gov/health/publications/depression
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/transcranial-magnetic-stimulation/about/pac-20384625
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression