Cercetari recente atrag atentia asupra rolului pe care microbiomul matern l-ar putea avea in prevenirea bolilor hepatice la copii.
Aceasta observatie este deosebit de relevanta pentru femeile insarcinate, deoarece sugereaza ca dieta si starea microbiomului matern ar putea influenta semnificativ sanatatea hepatica a viitorului copil.
Microbiomul reprezinta ansamblul microorganismelor care traiesc in diverse parti ale corpului uman, avand roluri esentiale in procesele metabolice, imunitate si digestie.
Microbiomul matern, in special cel intestinal, poate influenta dezvoltarea si sanatatea copilului inca din perioada prenatala.
Este bine cunoscut ca o dieta echilibrata si un stil de viata sanatos al mamei contribuie la dezvoltarea optima a fatului.
Microbiomul matern poate influenta sanatatea hepatica a copilului prin mai multe mecanisme biologice interconectate, care actioneaza inca din timpul sarcinii si continua dupa nastere.
Cercetarile actuale sustin aceasta legatura, dar subliniaza ca multe mecanisme sunt inca in curs de clarificare.
1. Metaboliti produsi de bacteriile intestinale materne
Bacteriile din intestinul mamei produc substante bioactive (acizi grasi cu lant scurt, derivati ai acizilor biliari, compusi antiinflamatori) care:
- pot traversa placenta,
- ajung in circulatia fetala,
- influenteaza dezvoltarea ficatului si metabolismul hepatic al fatului.
Acesti metaboliti pot regla modul in care ficatul copilului proceseaza grasimile si zaharurile.
2. Modelarea raspunsului imun al copilului
Microbiomul matern contribuie la „educarea” sistemului imunitar fetal:
- reduce riscul unui raspuns inflamator exagerat,
- poate preveni inflamatia cronica hepatica,
- influenteaza susceptibilitatea la boli hepatice metabolice mai tarziu in viata.
Inflamatia este un factor-cheie in multe afectiuni hepatice pediatrice.
3. Transmiterea indirecta a microbiomului dupa nastere
Copilul intra in contact cu microbiomul matern:
- la nastere (mai ales vaginal),
- prin alaptare,
- prin mediul familial apropiat.
Un microbiom matern echilibrat favorizeaza colonizarea intestinului copilului cu bacterii „prietenoase”, care sustin axa intestin–ficat si functionarea normala a ficatului.
4. Influenta asupra metabolismului lipidic si glucidic
Microbiomul matern poate modifica:
- riscul de acumulare a grasimii in ficat,
- sensibilitatea la insulina,
- reglarea energetica a copilului.
Aceste mecanisme sunt relevante mai ales pentru prevenirea steatozei hepatice asociate obezitatii la copil.
Acest studiu aduce o perspectiva noua asupra importantei dietei materne, dar nu schimba ghidurile actuale de preventie a bolilor hepatice.
El subliniaza importanta unei alimentatii echilibrate si variate in timpul sarcinii.
Desi studiul nu ofera solutii imediate, el adauga la intelegerea noastra despre cum sanatatea materna influenteaza generatiile viitoare.
Femeile insarcinate sunt incurajate sa urmeze o dieta sanatoasa, bogata in fibre, vitamine si minerale, evitand consumul excesiv de zaharuri si grasimi saturate, deoarece aceste alegeri pot sustine un microbiom intestinal echilibrat.
Un astfel de echilibru poate contribui la reducerea inflamatiei si la o reglare mai buna a metabolismului, cu potentiale beneficii asupra dezvoltarii hepatice a copilului.
Activitatea fizica moderata, adaptata sarcinii, ajuta la mentinerea sanatatii metabolice si poate influenta favorabil compozitia microbiomului.
In acelasi timp, evitarea alcoolului si a tutunului ramane esentiala, nu doar pentru prevenirea complicatiilor imediate ale sarcinii, ci si pentru limitarea riscului de afectiuni pe termen lung la copil.
Diagnosticarea afectiunilor hepatice la nou-nascut se bazeaza pe corelarea semnelor clinice cu analize de laborator si investigatii imagistice, uneori completate de teste genetice sau metabolice.
Identificarea precoce este esentiala, deoarece unele boli hepatice necesita interventie rapida.
1. Evaluarea clinica
Medicul urmareste semne sugestive precum:
- icter persistent (dupa primele 10–14 zile de viata),
- colorarea inchisa a urinei si scaune decolorate,
- ficat marit la palpare,
- crestere ponderala insuficienta, letargie sau dificultati de alimentatie.
Aceste elemente ridica suspiciunea unei afectari hepatice si justifica investigatii suplimentare.
2. Analize de sange
Testele de laborator sunt esentiale si pot include:
- transaminaze (AST, ALT),
- bilirubina totala si fractionata,
- fosfataza alcalina si GGT,
- teste de coagulare (INR),
- markeri metabolici sau infectiosi, in functie de context.
Rezultatele ofera informatii despre tipul si severitatea afectarii ficatului.
3. Investigatii imagistice
Ecografia abdominala este prima metoda utilizata pentru:
- evaluarea dimensiunii si structurii ficatului,
- identificarea eventualelor malformatii ale cailor biliare,
- orientarea diagnosticului (de exemplu, suspiciunea de atrezie biliara).
In unele cazuri, pot fi necesare investigatii imagistice suplimentare.
4. Teste speciale
In functie de suspiciunea clinica, se pot recomanda:
- teste metabolice (pentru boli ereditare rare),
- teste genetice,
- biopsie hepatica, in situatii selectate, pentru confirmarea diagnosticului.
Este esential sa discuti cu un medic daca experimentezi oboseala inexplicabila, icter, dureri abdominale persistente sau umflaturi. Aceste simptome pot indica probleme hepatice si necesita evaluare medicala prompta.
Intrebari frecvente
Bibliografie
https://medicalxpress.com/news/2026-01-maternal-microbiome-compound-key-liver.html
https://www.webmd.com/parenting/features/baby-microbiome
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36235659/