Sistemul digestiv si sistemul nervos sunt interconectate prin intermediul axei intestin-creier.
Aceasta cale de comunicare permite creierului si sistemului digestiv sa trimita constant semnale.
Stresul, anxietatea sau sentimentul de coplesire determina creierul sa elibereze hormoni si substante chimice care pot perturba procesele digestive fiziologice.
De asemenea, au un impact negativ asupra florei intestinale si scad productia de anticorpi.
Dezechilibrul chimic rezultat poate provoca o serie de afectiuni gastrointestinale.
Acesta este motivul principal pentru care stresul poate provoca disconfort stomacal inainte de un eveniment important, examen sau situatie stresanta sau de ce anxietatea cronica poate agrava afectiuni precum, sindromul de intestin iritabil sau boala de reflux gastroesofagian.
Stresul este reactia naturala a organismului la schimbare, presiune sau provocare.
Cand treceti prin perioade stresante, creierul declanseaza un raspuns de tipul „lupta sau fugi”, eliberand hormoni precum cortizolul si adrenalina.
Acesti hormoni cresc ritmul cardiac si incetinesc digestia pentru a conserva energia necesara supravietuirii.
Intestinul este adesea numit ca fiind „al doilea creier” al organismului, deoarece contine milioane de neuroni care comunica direct cu creierul prin nervul vag, care reprezinta o cale cheie pe axa intestin-creier.
Aceasta comunicare constanta ajuta in medierea proceselor fiziologice precum reglarea digestiei, eliberarea de hormoni si raspunsul organismului la stres.
Deoarece creierul si intestinul trimit semnale in sens bidirectional, intestinul va poate afecta creierul.
Daca intestinul nu este sanatos, semnalele pe care le trimite catre creier va pot perturba starea de spirit si pot accentua stresul resimtit.
Stresul poate perturba echilibrul bacteriilor din intestin, ceea ce poate declansa depresie, anxietate si simptome digestive.
Desi perioadele scurte de stres acut pot fi considerate benefice pentru a ne motiva si impulsiona, stresul cronic nu afecteaza doar starea de spirit, ci poate schimba si modul in care functioneaza intregul sistem digestiv.
Conform cercetarilor, stresul cronic poate declansa eliberarea hormonilor de stres care influenteaza digestia si functia imunitara, creste peristaltismul intestinal sau incetineste motilitatea digestiva, modifica alcatuirea microbiomului intestinal (totalitatea bacteriilor benefice de la nivel intestinal), crescand procesele inflamatorii si interferand in mod negativ cu procesele de aparare si intensifica semnalizarea durerii intre intestin si creier, facand ca senzatiile considerate normale de restul persoanelor sa fie resimtite mult mai intens.
Stresul are un impact diferit de la persoana la persoana, insa multi oameni observa modificari digestive in perioadele deosebit de anxioase.
Simtomele cele mai frecvent intalnite sunt reprezentate de: dureri sau crampe abdominale, care se agraveaza in functie de momentul evenimentului stresant, balonare sau gaze, determinate de modificari ale motilitatii si sensibilitatii intestinale, arsuri la stomac sau reflux acid, stresul fiind responsabil de cresterea aciditatii gastrice, greata sau pierderea poftei de mancare, cauzate de modificarile hormonale si constipatie sau diaree (tranzitul intestinal poate fi accelerat sau incetinit).
De asemenea, pe fond de anxietate mai poate fi intalnita exacerbarea afectiunilor cronice, stresul fiind un declansator cunoscut pentru puseele acute ale sindromului de intestin iritabil, bolii inflamatorii intestinale si refluxului gastroesofagian.
Daca aceste probleme sunt frecvente, este important sa le contorizam, sa nu le catalogam drept stres si sa le respingem, intruct si aceste simptome beneficiaza de evaluare si tratament medical.
Stresul emotional si traumele din trecut pot afecta, de asemenea, axa intestin-creier.
Studiile arata ca pana la jumatate dintre persoanele cu sindrom de intestin iritabil au experimentat de-a lungul vietii un factor de stres important sau o trauma majora.
Evenimente precum pierderea unei persoane apropiate, abuzul emotional, agresiunea fizica in copilarie, cresterea intr-un mediu dezorganizat ce implica abuzul de substante interzise sau de alcool si anxietatea pe termen lung pot favoriza mentinerea activa a raspunsului organismului la stres, facand digestia mai dificila si imprevizibila.
Asadar, gestionarea sanatatii emotionale prin terapie sau practici minte-corp reprezinta fi o parte importanta a gestionarii sindromului de intestin iritabil.
Problemele digestive legate de stres se amelioreaza adesea prin ajustari ale stilului de viata si prin intermediul ajutorului medical specializat.
Stresul poate fi gestionat astfel incat sa fie redus impactul asupra sistemului digestiv.
Strategiile eficiente sunt reprezentate de:
- Exercitii fizice regulate si combaterea sedentarismului, intrucat si activitatea zilnica moderata imbunatateste digestia si reduce anxietatea.
Cand faceti exercitii fizice, corpul elibereaza substante chimice numite endorfine, care interactioneaza cu receptorii din creier si declanseaza un sentiment pozitiv in corp.
- Practici de relaxare precum respiratia profunda, baile relaxante, meditatia sau cititul pot calma sistemul nervos.
- Invatati sa spuneti pur si simplu „nu” in anumite situatii. Incercarea de a face totul perfect, de a nu supara pe nimeni, de a sacrifica orice lucru personal in favoarea altora si de a-i multumi pe toti tot timpul este un promotor puternic pentru stres.
Fiti constienti de limitele personale si, cand va apropiati de atingerea acestora, nu mai acceptati responsabilitati suplimentare care sunt privite ca o povara imposibil de gestionat pentru creier.
- Imbunatatirea somnului, deoarece odihna de calitate ajuta la reglarea hormonilor de stres si a functiei intestinale.
- Dieta echilibrata bazata pe consumul de alimente bogate in fibre, mentinerea hidratarii si evitarea consumului excesiv de cofeina sau alcool, intrucat pot reduce acutizarile simptomelor.
- Suport medical oferit de gastroenterolog, care poate exclude alte afectiuni conexe si de catre psiholog sau medicul psihiatru, care pot ajuta cu tehnici de gestionare a anxietatii.
- Gasiti activitati distractive, ceva care va ridica dispozitia in fiecare zi, fie ca este vorba de un hobby sau de ascultatul de muzica.
- Gestionati cercul de apropiati, pentru a gasi un bun ascultator – discutarea cu un apropiat despre aceste sentimente si implicatiile lor poate ajuta in gestionarea si integrarea lor.
- Petreceti timp in afara casei; aerul curat si natura ajuta la imbunatatirea starii de spirit si la diversificarea microbiomului.
Stresul si anxietatea fac parte din rutina noastra zilnica intr-o maniera variabila, dar nu trebuie sa ne controleze sanatatea sistemului digestiv si psihicul.
Recunoscand semnele, facand ajustari sanatoase ale stilului de viata si solicitand ingrijiri profesionale atunci cand metodele de gestionare individuala sunt depasite, permit protejarea atat a mintii, cat si a intestinelor.
Bibliografie
https://www.webmd.com/ibs/stress-anxiety-ibs
https://www.mayoclinic.org/symptoms/abdominal-pain/basics/when-to-see-doctor/sym-20050728
https://www.nhs.uk/live-well/eat-well/digestive-health/five-lifestyle-tips-for-a-healthy-tummy/