Senzatia de presiune sau apasare in piept este un simptom care provoaca ingrijorare majora, fiind adesea asociata cu probleme cardiace grave.
Totusi, nu toate episoadele de disconfort toracic indica o boala de inima.
Exista numeroase cauze non-cardiace care pot genera aceasta senzatie, iar intelegerea mecanismelor implicate este esentiala pentru evaluarea corecta si gestionarea adecvata a simptomului.
Senzatia de presiune in piept poate fi descrisa ca o apasare, greutate sau strangere in zona toracica.
Durata, intensitatea si factorii declansatori variaza semnificativ intre persoane.
Simptomele asociate pot include:
- senzatie de nod in gat sau de sufocare
- durere difuza sau localizata in piept
- palpitatii
- dificultati de respiratie
- anxietate sau frica intensa
Desi aceste manifestari pot semana cu un infarct miocardic sau angina, ele pot fi determinate si de cauze complet non-cardiace.
1. Tulburari musculare si scheletice
- Tensiunea musculara: Stresul, postura incorecta sau activitatea fizica intensa pot provoca tensiune si spasme la nivelul muschilor toracici, generand senzatie de presiune.
- Inflamatia articulatiilor costale (costocondrita): Inflamatia cartilajului care leaga coastele de stern provoaca durere localizata si sensibilitate la palpare.
- Leziuni sau traumatisme toracice: Loviturile sau exercitiile fizice intense pot produce durere si presiune, fara implicarea inimii.
2. Tulburari gastrointestinale
- Reflux gastroesofagian (GERD): Acidul gastric care urca in esofag poate provoca arsuri si senzatie de apasare in piept, uneori confundata cu durerea cardiaca.
- Spasme esofagiene: Contractii anormale ale esofagului pot genera presiune toracica intensa.
- Gaze si balonare: Excesul de aer in stomac sau intestin poate produce disconfort ce radiaza catre piept.
3. Tulburari respiratorii
- Astmul sau bronsita: Dificultatea de respiratie si constrictia cailor respiratorii pot fi resimtite ca presiune in piept.
- Pneumonie sau pleurezie: Inflamatia plamanilor sau a membranei pleurale poate provoca senzatie de apasare, asociata cu durere la respiratie profunda.
- Hiperventilatia: Respiratia rapida si superficiala determinata de anxietate sau stres poate genera presiune toracica si ameteli.
4. Cauze psihologice
- Anxietatea si atacurile de panica: Una dintre cele mai frecvente cauze non-cardiace ale presiunii toracice, acestea pot fi insotite de palpitatii, transpiratii si senzatie de sufocare.
- Stresul cronic: Mentine sistemul nervos in alerta, ceea ce poate provoca tensiune musculara si senzatie de apasare in piept.
5. Alte cauze
- Infectii virale: Unele infectii respiratorii sau virale pot provoca inflamatii toracice si disconfort.
- Tulburari endocrine: Hipertiroidismul sau dezechilibrele hormonale pot genera palpitatii si presiune toracica.
- Medicatie sau substante: Anumite medicamente sau consumul excesiv de cofeina si alcool pot provoca senzatii similare.
Orice senzatie de presiune in piept trebuie evaluata cu seriozitate.
Primul pas este excluderea cauzelor cardiace prin:
- Electrocardiograma (EKG)
- Teste de sange pentru markeri cardiaci
- Ecocardiografie sau teste de efort, daca sunt necesare
Dupa excluderea bolii cardiace, medicul poate recomanda investigatii suplimentare pentru a identifica cauzele musculo-scheletice, gastrointestinale, respiratorii sau psihologice.
1. Cauze musculare si scheletice
- Odihna si evitarea efortului fizic excesiv
- Analgezice sau antiinflamatoare prescrise de medic
- Fizioterapie pentru corectarea posturii si relaxarea musculaturii
2. Cauze gastrointestinale
- Adoptarea unei diete echilibrate, evitarea alimentelor iritante
- Administrarea de antiacide sau medicamente pentru reflux, conform recomandarii medicului
- Mentinerea unui program regulat de mese si evitarea supraincarcarii stomacului
3. Cauze respiratorii
- Controlul astmului si al altor afectiuni pulmonare cu tratament adecvat
- Exercitii de respiratie si relaxare pentru reducerea hiperventilatiei
4. Cauze psihologice
- Terapie cognitiv-comportamentala sau consiliere psihologica
- Tehnici de relaxare si mindfulness
- Managementul stresului si somn suficient
5. Alte masuri generale
- Limitarea cofeinei si alcoolului
- Activitate fizica regulata pentru reducerea tensiunii musculare si stresului
- Monitorizarea simptomelor si comunicarea regulata cu medicul
- Observarea contextului in care apare senzatia de presiune (dupa mese, stres, efort)
- Evitarea factorilor declansatori cunoscuti (alimente iritante, stres excesiv)
- Mentinerea unui stil de viata sanatos: dieta echilibrata, exercitii fizice, somn odihnitor
- Consultarea prompta a medicului daca simptomele sunt recurente sau severe
Senzatia de presiune in piept poate fi extrem de ingrijoratoare, insa nu intotdeauna este semnul unei boli cardiace.
Cauzele non-cardiace sunt frecvente si includ afectiuni musculare, digestive, respiratorii sau psihologice.
Evaluarea medicala atenta este esentiala pentru excluderea bolii cardiace si pentru identificarea cauzei reale a simptomului.
Abordarea adecvata, care combina tratamente medicale, modificari ale stilului de viata si, daca este cazul, interventii psihologice, poate ameliora semnificativ senzatia de presiune si poate imbunatati calitatea vietii.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15851-gerd-non-cardiac-chest-pain
https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/other-conditions-may-be-causes-of-chest-pain
https://www.webmd.com/pain-management/whats-causing-my-chest-pain