Cancerul gastric si cancerul colo-rectal reprezinta in continuare doua afectiuni oncologice diagnosticate mult prea tarziu in populatia generala, mai ales din retinerea pe care pacientii o au fata de tehnicile de endoscopie utilizate in diagnostic.
Pentru a combate aceasta reticenta si a facilita accesul populatiei nu doar la o detectie precoce a bolii, ci si practic un tratament cu scop de vindecare a cancerului, studiile stiintifice in continua dezvoltare isi propun sa descopere noi metode de screening, mai putin invazive.
Screeningul unei boli presupune efectuarea unor investigatii cu scopul de a detecta o afectiune cat mai devreme in evolutia acesteia, pentru a asigura o sansa mai mare de supravietuire si un tratament eficient.
In general screeningul se face la pacienti asimptomatici si care au ajuns la varsta la care anumite boli au un risc mai mare de aparitie.
Cancerul gastric nu prezinta o varsta anume de screening, insa ghidurile actuale tind spre un interval de varsta de 45-50 de ani, similar celui colorectal.
Anumite populatii cu grad ridicat de risc, cum sunt cele asiatice si cele cu istoric familial de cancer gastric sau sindroame polipozice ereditare, polipi gastrici, gastrita atrofica pot beneficia de screening mai precoce decat populatia generala.
De asemenea, ghidurile Americane considera grup cu grad ridicat de risc si pacientii cu istoric de infectie cronica cu Helicobacter pylori la care se adauga si unul dintre urmatorii factori: fumatori (20 pachete-an), consumul de alimente procesate/carne rosie/ cu exces de sare sau provenienta din medii defavorizate.
Screeningul cancerului colo-rectal este recomandat incepand cu varsta de 45 de ani la pacientii cu risc moderat (fara istoric personal sau familial, fara alte afectiuni digestive subiacente, fara radioterapie in antecedente).
Pacientii cu risc crescut, precum cei cu istoric de cancer personal sau familial si cei cu boli inflamatorii intestinale necesita screening chiar si la varste mai tinere si la intervale mai frecvente.
In cazul rudelor de grad I ale unui pacient cu cancer, este indicat un screening cu cel putin 10 ani mai devreme decat varsta la care acesta a fost diagnosticat.
Screeningul pacientilor cu boli inflamatorii intestinale precum boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragica incepe la 6-8 ani de la debutul simptomelor si se efectueaza ideal la fiecare 1-2 ani de la colonoscopia initiala de screening.
Desi in cazul ambelor patologii oncologice, screeningul are la baza endoscopia, respectiv colonoscopia, multi pacienti sunt reticenti in a se supune acestor investigatii, in special atunci cand acestia nu prezinta simptome sugestive.
Asadar, la momentul actual exista numeroase studii care inclina spre dezvoltarea unor metode non-invazive, mai confortabile pentru pacient, de a detecta precoce cancerul gastric si colorectal.
In ceea ce priveste cancerul colorectal, testele de screening non-invaziv se pot grupa in teste de scaun, de sange si metode imagistice.
Cele mai utilizate sunt testele de scaun care detecteaza hemoragiile oculte in scaun, adica sangerarile care nu pot fi vizibile cu ochiul liber (ex. test FOBT, FIT).
Testele din materiile fecale sunt metode simple, care pot fi efectuate chir acasa, prin recoltarea probelor de scaun.
Testul FIT (testul imunohistochimic fecal) este alternativa mai moderna a FOBT, fara a mai necesita restrictii alimentare anterioare.
Desi par mai putin neplacute pentru pacient, testele pozitive nu sunt automat atribuite cancerului colo-rectal, ci pot fi rezultatul a unor alte patologii precum hemoroizi, diverticuli, polipi sau boli inflamatorii.
Din acest motiv, pacientii cu un test de hemoragie oculta pozitiv necesita evaluare ulterioara cu autorul colonoscopiei.
Alte teste de scaun pot identifica o serie de biomarkeri genetici sau ADN, insa nu sunt intrebuintate la scara larga.
Testele de sange, inca incomplet standardizate, nu se utilizeaza frecvent in practica medicala. In ceea ce priveste metodele imagistice, pacientul poate opta pentru videocapsula endoscopica sau colonografia CT/RM.
Acestea, desi neutilizate de rutina, pot servi la detectarea polipilor si a cancerului colo-rectal in situatii particulare, avand insa dezavantajul de a nu putea preleva biopsii.
Asadar, pacientii la care s-a detectat cancerul folosind aceste metode, necesita ulterior o colonoscopie cu biopsii, in vederea stabilirii diagnosticului de certitudine.
Un alt aspect de luat in calcul este ca videocapsula nu se recomanda in tumorile care blocheaza lumenul colonului, deoarece aceasta poate ramane impactata la acest nivel, determinand ocluzie intestinala.
Computer tomografia si RMN-ul standard nu sunt considerate metode eficiente de screening, deoarece nu permit diagnosticul polipilor mici sau a tumorilor incipiente.
Acestea sunt rezervate cazurilor diagnosticate, in vederea stabilirii extensiei tumorale si a eventualelor metastaze la distanta.
Spre deosebire de cancerul colorectal, neoplasmul gastric prezinta o plaja mai redusa de metode non-invazive, insa exista studii promitatoare legate de aparitia unor tehnologii inovatoare precum testele respiratorii, biopsia lichida si imagistica avansata.
Teste imagistice
In randul imagisticii avansate regasim tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara si videocapsula, cu aceleasi precautii mentionate anterior.
Tehnici suplimentare, precum multi-detector CT, dual-energy CT, spectral CT si secventelor de difuzie RMN permit o abordare mult mai in detaliu a tumorilor gastrice, atat din punct de vedere a caracteristicilor formatiunii, cat si invazia in perete, metastazele la distante si diferentierea de ulcerele benigne.
Biopsia lichida, inca nepopularizata, presupune analiza fluidelor biologice (sange) pentru a detecta prezenta unor biomarkekri tumorali, cum ar fi ADN tumoral circulant, celule tumorale circulante sau exozomi.
Testele respiratorii, desi inca incomplet dezvoltate, par a promite o detectie precoce a cancerului gastric, cu sensibilitate si specificitate buna, prin detectarea unor schimbari subtile a compusilor volatili organici in aerul expirat.
Desi rezultatele preliminare a acestor metode non-invazive sunt incurajatoare, implementarea pe o scala larga a acestora in detectia cancerului gastric ramane o provocare, in prezent, endoscopia digestiva superioara ramanand standardul de diagnostic.
Pentru persoanele simptome, testele de screening pot face diferenta intre o descoperire a cancerului intr-un stadiu avansat, fara sanse de vindecare si un diagnostic precoce, ce permite inca un tratament cu scop curativ.
Chiar daca la momentul actual, endoscopia si colonoscopia raman standardul de aur in screeningul cancerului colorectal si gastric, noi metode noninvazive abordate in studii pot permite la un moment dat o experienta mai putin neplacuta pentru pacient, cu aceleasi beneficii.
Bibliografie:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11752698/#:~:text=EXHALED%20BREATH%20TEST,analysis%5B40%2C41%5D.
https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085%2824%2905663-4/fulltext
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10182334/