Timp de multi ani, au fost studiate si stabilite asocierile genetice si de mediu care conduc catre dezvoltarea neoplaziei, precum anumite gene sau fumatul.
In prezent, insa, ratele de cancer cresc considerabil in randul milenialilor (generatia care s-a nascut intre anii 1981-1995).
Din acest considerent, oamenii de stiinta incep sa extinda cercetarile dincolo de stilul de viata, factori de mediu si ADN, catre amestecul toxic de substante chimice la care a fost expusa o intreaga generatie inca de la nastere.
O analiza cuprinzatoare a ratelor de cancer in randul milenialilor din SUA a constatat ca diagnosticele de cancer in randul americanilor cu varste cuprinse intre 15 si 49 de ani au crescut cu 10% din anul 2000.
Femeile sunt afectate in mod special, deoarece rata lor de cancer este cu 83% mai mare decat cea a barbatilor din aceeasi grupa de varsta.
Milenialii reprezinta prima generatie cu un risc mai mare de a dezvolta tumori decat parintii lor.
Intre 1990 si 2019, cazurile de cancer cu debut precoce in randul persoanelor sub 50 de ani au crescut cu 79% la nivel mondial, iar mortalitatea cu 28%.
Desi s-au depistat rate mai crescute de cancer in randul grupului de varsta mentionat anterior, unii cercetatori sustin ca intervalul se poate extinde catre 1970, cand femeile insarcinate consumau, fara a se cunoaste efectele adverse asupra fatului, o varietate de medicamente, precum antidepresive, antiemetice si tratamente hormonale, care modificau ratele unor afectiuni viitoare ale copiilor inca din timpul vietii intrauterine.
In ciuda faptului ca ratele cancerului erau in scadere, intre 2010 si 2019, incidenta a 14 tipuri de cancer in randul persoanelor sub 50 de ani a crescut, cercetatorii sustinand faptul ca un individ nascut in 1990 are acum un risc de patru ori mai mare de a dezvolta cancer rectal si un risc de peste doua ori mai mare de a dezvolta cancer de colon, comparativ cu o persoana de varsta similara nascuta in 1950.
Aproximativ 80% dintre cazurile de cancer sunt sporadice, adica nu sunt cauzate de mutatii ereditare, ci de factori externi care deterioreaza ADN-ul in timp.
In aceasta categorie este inclus ceea ce mancam si respiram, precum si nivelul nostru de activitate fizica, odihna, stres si expunere la substante nocive.
Cu alte cuvinte, lucrurile care fac cea mai mare diferenta sunt factorii ce tin de stilul de viata zilnic si nu fondul genetic pe care il mostenim.
Unul dintre motoarele principale care au condus catre aceste schimbari este dieta, obezitatea infantila crescand inca din anii 1980, astfel ca in 2022, peste 390 de milioane de copii si adolescenti erau supraponderali, iar dintre acestia 160 de milioane erau obezi, conform OMS.
Consecintele obezitatii nu sunt doar de natura estetica, aceasta fiind asociata si cu rezistenta la insulina, inflamatia cronica de grad scazut si modificarile hormonale care cresc riscul de a dezvolta cancer colorectal, mamar sau endometrial.
Un aspect foarte important este faptul ca efectele obezitatii infantile nu se diminueaza odata cu inaintarea in varsta, astfel ca o meta-analiza cu peste 4,7 milioane de subiecti a concluzionat ca un IMC crescut in copilarie este asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal la varsta adulta: cu 19% mai ridicat la femei si cu 39% la barbati, comparativ cu cei care au avut un IMC normal in copilarie.
Modul in care s-a schimbat dieta afecteaza si microbiota intestinala.
S-a demonstrat ca dietele bogate in alimente ultra-procesate reduc diversitatea bacteriana si cresc proportia de tulpini care produc metaboliti proinflamatori, care contribuie la aparitia bolilor gastrointestinale, precum Sindromul de Intestin Iritabil, afectiune frecvent intalnita in randul persoanelor tinere.
Al doilea factor major este alcoolul, intrucat in cadrul intalnirilor se consuma adesea alcool in cantitati mari si mancare multa.
Desi, ani de zile s-a crezut ca un pahar de vin te poate proteja, astazi stim ca nu exista un nivel sigur de consum de alcool.
Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului il clasifica drept cancerigen din grupa 1, pe acelasi nivel cu tutunul.
Un alt aspect important este modelul de consum care s-a modificat de-a lungul generatiilor.
In timp ce generatia anterioara obisnuia sa consume alcool zilnic in cantitati mai reduse, milenialii manifesta o tendinta catre consumul mai rar, insa intr-o cantitate excesiva, ceea ce asociaza riscuri semnificative.
Pe langa cantitatea consumata, un studiu recent a descoperit faptul ca multe beri contin substante perfluoralchilice (PFAS).
Aceste substante chimice, cunoscute si sub denumirea de substante chimice permanente, sunt asociate cu rate mai mari de cancer testicular si renal.
Studiile arata ca in prezent dormim si mai putin si mai rau decat generatiile anterioare.
Milenialii si generatia Z dorm, in medie, cu 30-45 de minute mai putin pe noapte decat generatia anterioara, baby boomers, aspect pus pe seama expunerii nocturne la ecrane si retele sociale.
Aceasta lumina artificiala perturba eliberarea de melatonina, un hormon antioxidant care regleaza ciclul celular.
Lipsa cronica de somn nu are impact numai asupra repararii ADN-ului, ci diminueaza si efectele protectoare ale melatoninei impotriva cancerului.
Nivelurile reduse ale acestui hormon au fost asociate cu o capacitate redusa de a contracara deteriorarea oxidativa a ADN-ului si cu o proliferare celulara crescuta.
Mai mult, ritmurile circadiene perturbate interfereaza cu exprimarea genelor esentiale pentru repararea ADN-ului.
Astfel, mutatiile se acumuleaza in timp, crescand riscul proceselor de formare a tumorilor.
Milenialii sunt considerati ca fiind generatia cu cele mai ridicate niveluri de cortizol.
Cand nivelurile acestui hormon raman crescute pentru o perioada indelungata de timp, efectele nu se rasfrang numai asupra cresterii tensiunii arteriale si a rezistentei la insulina, ci si asupra slabirii sistemului imunitar.
Stresul cronic creste inflamatia, impiedica sistemul imunitar al organismului sa elimine celulele anormale si poate chiar promova activarea celulelor tumorale latente.
Studiile efectuate pe populatia generala au descoperit ca persoanele cu niveluri mai ridicate de stres au de pana la doua ori mai multe sanse de a muri de cancer decat cele care gestioneaza mai bine stresul.
In comparatie cu generatiile anterioare, persoanele mai tinere recurg mai frecvent la automedicatie decat precedentii.
Riscurile acestui obicei sunt atat pe termen scurt, cat si lung.
Printre medicamentele intens uzitate se numara si paracetamolul, a carei utilizare frecventa este in stransa legatura cu cresterea leziunilor hepatice si a incidentei cancerului hepatic.
Contraceptivele orale, utilizate o perioada indelungata de timp, desi protejeaza impotriva cancerului ovarian si endometrial, cresc riscul de cancer de col uterin si mamar.
Pe langa acestea, administrarea prelungita a antiacidelor si antibioticelor a fost asociata cu un risc ridicat de cancer digestiv prin mecanisme indirecte, precum disbioza intestinala sau compusii cancerigeni.
In situatia mentinerii in continuare a acestor trenduri, proiectiile sunt ingrijoratoare.
Se asteapta ca numarul cazurilor de cancer sa creasca de la aproximativ 20 de milioane in anul 2022, la aproximativ 35 de milioane in 2050, crestere generala cu 77%.
Tendinta cea mai ridicata este inregistrata in cazul tumorilor digestive si ginecologice, ale caror frecventa este tot mai mare in randul adultilor tineri.
Bibliografie
https://www.sciencealert.com/why-millennials-face-higher-cancer-risk-than-their-parents-and-how-to-reduce-it
https://news.harvard.edu/gazette/story/2025/10/cancer-is-rising-among-younger-people-why/