Afectarea ficatului se produce in momentul in care anumite practici, obiceiuri sau substante dauneaza ficatului.
In timp, efectele se sumeaza si pot provoca cicatrici permanente, conducand catre ciroza hepatica.
Diagnosticarea si tratamentul precoce pot ajuta la vindecarea leziunilor, daca este instituit intr-un timp cat mai rapid de la debutul afectarii, intrucat ficatul prezinta o mare capacitate de regenerare.
Bolile hepatice pot fi provocate de o gama larga de factori, printre care se numara stilul de viata, obiceiurile daunatoare sau factorii genetici.
Desi nu resimtim asta decat in stadii avansate, cand se reflecta asupra valorilor parametrilor biochimici ai sangelui, ficatul tine evidenta alegerilor zilnice, intrucat este responsabil de filtrarea toxinelor, productia de energie si digestie.
Pornind de la consumul de mancaruri de tip fast-food, gustari prajite si pana la bauturi zaharoase, multe dintre obiceiurile de zi cu zi au un impact negativ asupra sanatatii ficatului, conducand catre MASLD (disfunctie metabolica asociata ficatului steatozic), noul termen pentru NAFLD (boala ficatului gras nealcoolic).
MASLD nu prezinta simptome la debut, majoritatea persoanelor o depisteaza accidental in timpul unui control medical de rutina, ca urmarea a depozitarii progresive a grasimii in celulele hepatice.
MASLD se datoreaza excesului de calorii, provenind in special din carbohidrati rafinati, prajeli si bauturi zaharoase, dar si unor factori ce nu tin de alimentatie si care sunt implicati si in etiologia diabetului si obezitatii, precum somnul insuficient, lipsa de activitate, stresul.
Pe langa obiceiurile deja mentionate, se cunosc si factori de risc pentru alte afectiuni, precum hepatita si ciroza hepatica, precum:
- Antecedente familiale de boli hepatice,
- Expunerea la pesticide sau toxine, prin nespalarea eficienta a fructelor si legumelor,
- Expunerea la sange sau alte fluide corporale din motive legate de munca (de exemplu, personalul care lucreaza in domeniul medical),
- Utilizarea in comun a acelor nesterile, in timpul unui tatuaj sau al unui piercing.
1. Consumul de dulciuri
Procesarea zaharului adaugat produselor este dificila pentru ficat, iar in urma metabolizarii, rezulta si depozite de grasime stocate in ficat, din cauza faptului ca surplusul de zahar este distribuit celulelor ficatului, ceea ce stimuleaza si procesul inflamator.
Cel mai nociv este siropul de porumb, care are un continut ridicat in fructoza, gasit in bauturile indulcite, deserturi si gustarile procesate.
Un studiu din anul 2019 a constatat faptul ca un consum ridicat de bauturi indulcite creste cu 40% riscul de steatoza hepatica la ambele sexe.
Un alt studiu, mai recent (2023) a urmarit aproape 100000 de femei aflate la menopauza si a descoperit ca femeile care au baut cel putin o bautura indulcita cu zahar pe zi au avut un risc mai mare de a dezvolta cancer hepatic si de a muri din cauza bolilor hepatice cronice decat femeile care au baut cel mult trei bauturi indulcite cu zahar pe luna.
2. Consumul de alcool
Studiile din ultima perioada asupra impactului alcoolului nu au date clare asupra cantitatii care nu are un impact negativ, multi experti afirmand acum ca nicio cantitate de alcool nu este sigura.
Insa, este important de stiut ca persoanele care nu au tinut cont de aceste recomandari, pot imbunatati partial sanatatea ficatului si inversa leziunile hepatice prin reducerea consumului, pana la eliminarea completa.
3. Consumul de alimente ultra-procesate
Din cauza zaharului adaugat si a grasimilor nesanatoase, alimentele congelate, gustarile ambalate si cele de tip fast-food dauneaza, de asemenea, ficatului.
Recomandarea in ceea ce priveste alimentatia este de a se adopta dieta mediteraneana.
4. Fumatul
Nu doar plamanii sunt afectati de fumat, acest lucru reflectandu-se si asupra ficatului, mai ales daca deja exista o afectiune hepatica, intrucat tigarile contin peste 4000 de substante chimice toxice, care afecteaza si hepatocitele.
5. Consumul anumitor suplimente
Tendinta de a consuma tot felul de suplimente in urma unor reclame sau a unor sfaturi pe retelele de socializare a determinat cercetatorii sa studieze impactul acestora asupra ficatului.
S-a descoperit in urma unui studiu din 2024 ca suplimentele de turmeric si ceai verde au fost cel mai frecvent consumate suplimente dintre cele depistate cu toxicitate hepatica.
6. Lipsa miscarii si a activitatii fizice
Cele mai benefice pentru ficat sunt exercitiile de rezistenta, pentru ca ajuta la drenajul grasimii din ficat.
Conform unei cercetari, adultii sedentari diagnosticati cu MASLD, care au efectuat opt saptamani de exercitii de rezistenta, au observat o reducere cu 13% a grasimii hepatice, independent de pierderea in greutate.
Astfel, recomandarile generale sunt de 30 de minute de miscare, de 5 ori pe saptamana, care sa fie destul de vioaie incat sa creasca ritmul cardiac.
O analiza a unei cercetari a constatat ca adultii care au participat la cele 150 de minute recomandate in fiecare saptamana de activitate aeroba moderata pana la intensa, cum ar fi o plimbare rapida, au observat o reducere mai mare a grasimii din ficat decat cei care nu au atins acest prag.
7. Suprautilizarea medicamentelor
Excesul anumitor medicamente poate dauna ficatului.
Analgezicele fara prescriptie medicala, cum ar fi acetaminofenul, atunci cand sunt administrate in doze mari pe o perioada lunga de timp, pot provoca leziuni hepatice.
In mod similar, unele medicamente eliberate pe baza de reteta, inclusiv anumite antibiotice si medicamente pentru scaderea colesterolului, pot avea efecte adverse asupra ficatului.
8. Practici sexuale periculoase
Existenta mai multor parteneri sexuali sau practicarea actului sexual neprotejat expun la infectii cu transmitere sexuala, precum hepatita B sau C.
Aceste infectii sunt cunoscute pentru faptul ca provoaca leziuni la nivelul ficatului, care, daca nu sunt tratate, pot conduce catre cancer hepatic.
Practicarea actului sexual protejat, utilizarea metodelor de bariera si vaccinarea impotriva hepatitei B sunt masuri preventive esentiale.
Daca o persoana prezinta simptome ale afectarii hepatice, este esential sa se apeleze la ajutor specializat, pentru a se efectua teste pentru a confirma sau infirma afectarea hepatica.
Printre acestea se numara:
- Analize de sange: Testarea functiei hepatice poate determina modul in care functioneaza ficatul, in functie de produsii hepatici din sange, identificati prin testele biochimice.
De asemenea, se poate identifica insuficienta hepatica si complicatiile acesteia, cum ar fi anemia si tulburarile de coagulare a sangelui.
- Teste imagistice: ecografie, CT sau RMN pot evidentia modificarea formei ficatului, aspectul steatozic caracteristic, existenta cicatricilor sau acumulare de lichid in abdomen (ascita).
- Biopsia hepatica: Nu este indicata in cazul MASLD, ci in situatia suspectarii unor boli mai severe, precum ciroza sau cancerul.
Aceasta implica prelevarea unei probe de tesut hepatic si supunerea unor teste, ajutand la depistarea cauzei bolii hepatice si confirmarea afectiunii.
O dieta sanatoasa, moderatia in consumul de alcool si o greutate sanatoasa ajuta la mentinerea sanatatii ficatului.
Exercitiile fizice regulate si evitarea toxinelor sunt, de asemenea, importante in prevenirea bolilor hepatice.
Simptomele afectarii hepatice pot trece adesea neobservate.
Pe langa schimbarile unui stil de viata mai sanatos, programarea controalelor regulate la un profesionist din domeniul sanatatii poate ajuta la depistarea timpurie a oricaror probleme potentiale.
Bibliografie
https://www.webmd.com/fatty-liver-disease/ss/slideshow-surprising-liver-damage
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/5-ways-to-be-kind-to-your-liver
https://www.webmd.com/fatty-liver-disease/ss/slideshow-keep-liver-healthy
https://www.webmd.com/fatty-liver-disease/ss/slideshow-surprising-liver-damage