Creierul proceseaza informatiile preluate de catre analizatorul vizual si le combina intr-o imagine care poate fi perceputa.
Pornind de la aceasta legatura intre ochi si creier, a fost studiata mai in profunzime interconexiunea dintre cele doua, atat de medicii oftalmologi, cat si de catre medicii neurologi.
Cercetarile sustin faptul ca afectiunile cerebrale au un rasunet si asupra ochilor, intrucat nervul optic si retina sunt, de fapt, tesut cerebral.
Desi nu exista inca teste oftalmologice care sa ajute la diagnosticarea dementei, cercetarile in curs de desfasurare incearca sa stabileasca mai exact aceasta legatura.
Boala Alzheimer si dementa, care sunt cauzate de deteriorarea celulelor de la nivel cerebral, au un impact si asupra retinei.
Studiile sugereaza ca aproape jumatate din cazurile de dementa la nivel mondial ar putea fi prevenite sau intarziate.
Dintre acestea, aproximativ 2 din 100 de cazuri de dementa au fost legate de deficiente de vedere la o varsta mai inaintata.
Boala Alzheimer este cauzata de o acumulare anormala de proteine in creier care are un impact negativ asupra neuronilor, deteriorand conexiunile neuronale.
Printre simptome se numara pierderea memoriei, dificultati de gandire, dezorientare si alte tipuri de declin cognitiv.
De asemenea, sunt descrise si probleme de vedere, in special probleme de integrare a obiectelor in spatiu si perceptia adancimii.
Unii pacienti dezvolta dificultati de citire, de urmarire a obiectelor in miscare sau au probleme in a distinge contrastul.
Se cunosc mai multe tipuri de dementa, boala Alzheimer fiind cel mai frecvent, insumand aproximativ 60-80% din totalul cazurilor.
Odata cu inaintarea in varsta, unele persoane dezvolta tulburare cognitiva usoara (MCI), care poate ramane stationara sau se poate agrava odata cu trecerea timpului, fiind un stadiu incipient al bolii Alzheimer.
Avand in vedere ca diagnosticul de certitudine poate fi pus doar in urma examinarii tesutului cerebral dupa deces, s-a impus necesitatea cercetarii conexiunii ochi-creier, pentru a usura dificultatea diagnosticarii atat a Alzheimerului, cat si a altor forme de dementa.
Retina reprezinta un strat de celule de la nivelul posterior al globului ocular, inalt specializate, care transforma lumina in impuls nervos.
Creierul si retina au in comun multe caracteristici, inclusiv susceptibilitatea la afectiuni neurodegenerative.
Aceasta similitudine transforma ochiul intr-o fereastra catre sanatatea creierului.
Cercetatorii au descoperit ca placile de amiloid, o caracteristica a bolii Alzheimer, se pot acumula si in retina.
Pornind de la aceasta descoperire, studiile recente au examinat tesuturile retiniene si cerebrale ale persoanelor cu deficiente cognitive si boala Alzheimer si au descoperit cresteri semnificative ale proteinei beta amiloide si ale noilor oligomeri intraneuronali de beta amiloid (mici grupuri de proteine care se formeaza in interiorul celulelor nervoase), care erau intr-o relatie stransa cu inflamatia retinei si deteriorarea tesuturilor.
Astfel, modificarile oculare corespundeau cu severitatea declinului cognitiv si a leziunilor cerebrale, sugerand faptul ca ar putea functiona drept metoda de detectare a dementei.
Prin intermediul tehnologiei de imagistica retiniana, precum tomografia in coerenta optica (OCT), se cuantifica markerii retinieni ce ajuta la identificarea bolii Alzheimer in stadii incipiente.
Acesti markeri functioneaza drept semne de avertizare pentru dezvoltarea unei boli.
OCT este un test neinvaziv care utilizeaza unde luminoase pentru a fotografia retina.
In cazul persoanelor cu Alzheimer, s-au descoperit multiple modificari structurale la nivelul retinei.
Una dintre modificari este reprezentata de subtierea stratului de fibre nervoase retiniene care acopera retina, in special in jurul discului optic si maculei ochiului.
Unii pacienti cu boala Alzheimer au pierdut celulele ganglionare retiniene (transmit informatiile vizuale de la retina la creier), astfel ca o alta modificare este reprezentata de degenerarea stratului de celule ganglionare.
Vasele de sange sunt, de asemenea, afectate, remarcandu-se modificari ale fluxului sanguin retinian si ale densitatii vaselor.
Asa cum am mentionat, unele studii indica si detectia placilor de amiloid in tesuturile retiniene.
In plus, un nou studiu a descoperit faptul ca prezenta genei APOE4, care este un factor de risc puternic, este asociata cu degenerarea retiniana la soareci.
Astfel, modificarile asociate cu boala Alzheimer se manifesta la nvielul ochiului chiar dinaintea aparitiei simptomelor neurologice, subliniind importanta retinei ca marker pentru detectia precoce.
Studiile au aratat ca sensibilitatea redusa la contrast sau capacitatea de a vedea detalii fine este asociata cu depozitele de amiloid din creier.
Aceasta poate fi masurata printr-un test neinvaziv al vederii, numit tehnologia de dublare a frecventei.
Studiile isi propun sa depisteze daca acest test poate fi utilizat ca marker pentru ca modificarile legate de contrast apar inainte de tulburarile memoriei sau alte simptome ale dementei.
Modificarile diametrului pupilar se incadreaza, de asemenea, in schimbarile asociate bolii Alzheimer, persoanele cu tulburare cognitiva usoara prezinta o dilatare mai mare a pupilelor cand isi amintesc informatii sau gandesc, fata de persoanele normale.
Aceste descoperiri ar putea insemna ca persoanele cu insuficienta cognitiva usoara sunt mai solicitate psihic pentru a tine pasul, chiar daca acestea nu prezinta inca probleme evidente de memorie.
Se considera ca modificarea diametrului pupilar poate fi legata de activitatea cerebrala din locus coeruleus, una dintre primele zone afectate de boala Alzheimer.
Screeningul oftalmologic si controalele oftalmologice regulate ar trebui sa faca parte din abordarea sanatatii cognitive, in special la adultii in varsta.
Conform ultimelor studii, medicii oftalmologi se afla in ipostaza de a detecta modificarile timpurii care ar putea semnala eventuale tulburari neurologice.
Prin examenele oftalmologice regulate, clinicienii nu numai ca ajuta la mentinerea sanatatii vizuale, dar contribuie si la detectarea precoce si la abordarea multidisciplinara in ceea ce priveste declinul cognitiv.
Rezultatele actuale ale studiilor promit extinderea catre o abordare specializata din punct de vedere oftalmologic pentru a depista cat mai precoce modificarile asociate bolii Alzheimer si a altor forme de dementa.
Desi nu este inca un instrument standardizat pentru diagnosticarea declinului cognitiv, in urmatorii ani tomografia in coerenta optica si alte metode imagistice vor putea deveni parte a screening-ului de rutina pentru populatia aflata la risc, avand si avantajul de a fi rapide, neinvazive si relativ ieftine.
Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2274580724000955
https://www.unthsc.edu/newsroom/story/vision-loss-the-hidden-risk-factor-for-dementia-and-the-preventative-steps-you-can-take-now/
https://www.healthline.com/health/alzheimers/early-signs-of-alzheimers-are-in-the-eye