Insomnia cronica reprezinta dificultatea de a adormi sau de a avea un somn neintrerupt pe toata durata noptii, cel putin 3 nopti pe saptamana, timp de cel putin 3 luni.
Desi este o afectiune care afecteaza toate categoriile de varsta, se remarca totusi o prevalenta mai mare la femei.
Cand vorbim de adulti, insomnia cronica se asociaza cu somnolenta excesiva in timpul zilei, iritabilitate, somnolenta diurna, multiple comorbiditati fizice si psihiatrice si un risc mai mare de accidente auto, pe cand copiii pot avea o dezvoltare incetinita ca urmare a lipsei somnului.
Numeroase comorbiditati sunt asociate cu insomnia cronica, inclusiv depresia, anxietatea, tulburarea de stres posttraumatic, hipertensiunea arteriala, durerea cronica, boala de reflux gastroesofagian, boala pulmonara obstructiva cronica, astmul, hiperplazia benigna de prostata, apneea obstructiva in somn si tulburarile legate de consumul de substante.
Consecintele insomniei cronice au rasunet atat noaptea, cat si ziua, interferand cu capacitatea individuala de a efectua sarcinile zilnice.
Printre acestea se numara dificultatea de a adormi, treziri repetate in timpul noptii, esecul mentinerii unui somn neintrerupt, dificultatea de a readormi in urma trezirilor repetate, somnolenta in timpul zilei, trezire prea devreme, iritabilitate, depresie, lipsa senzatiei de odihna dupa trezirea din somn, probleme de memorie, dificultati de concentrare si cresterea numarului de greseli si accidente din cauza neatentiei.
Insomnia cronica poate fi cauzata de o afectiune medicala subiacenta, consumul de anumite medicamente si stimulente sau anumite comportamente legate de stilul de viata.
Afectiunile medicale implicate sunt reprezentate de astm bronsic, apnee in somn, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), diabet zaharat, menopauza, stres, sindromul picioarelor nelinistite, anxietate, depresie, tulburare bipolara, boala Parkinson si boala Alzheimer.
Medicamentele si substantele stimulente care sunt implicate in insomnia cronica sunt alcoolul, beta-blocantele, antidepresivele, nicotina si cofeina.
In ceea ce priveste stilul de viata, munca in ture de noapte are un puternic impact asupra tiparelor de somn, precum si calatoriile frecvente in zone cu diferite fusuri orare, lipsa activitatii fizice, dormitul intr-o camera zgomotoasa sau prea luminoasa si dormitul frecvent la pranz.
Insomnia cronica poate fi primara sau secundara, cu consecinte similare, indiferent de etiologie.
Intelegerea insomniei cronice este limitata de lipsa de informatii despre interactiunea factorilor neurologici, endocrini si genetici.
Insomnia cronica poate fi descrisa pe baza a 3 seturi de factori:
- Factori predispozanti, precum caracteristicile personalitatii, susceptibilitatea individuala, disfunctia determinata genetic si mecanismele neurobiologice,
- Factori precipitanti, cum ar fi factorii de stres psihosociali,
- Factori perpetuatori, inclusiv hiperreactivitatea, adaptarea comportamentala si tulburarile de reglare emotionala ulterioare.
Medicul poate diagnostica insomnia pe baza istoricului medical, obiceiurilor de somn, simptomelor si circumstantelor personale in care aceasta se produce.
Nu exista un test specific ce pune diagnosticul de insomnie, insa se pot recomanda teste pentru a evalua afectiunile ce pot contribui la insomnie sau a exclude alte cauze, precum testarea apneei in somn prin intermediul polisomnografiei sau testului de latenta multipla in somn.
Insomnia cronica se poate gestiona prin metode farmacologice si nonfarmacologice.
Managementul nonfarmacologic presupune terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie si terapiile relaxante.
Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie este mentionata drept abordare de prima linie in ghidurile internationale, intrucat are o eficienta crescuta pentru simptomele diurne, nocturne si comorbiditati.
Aceasta terapie se bazeaza pe modelul cu trei factori ai insomniei cronice - factori predispozanti, factori precipitanti si factori perpetuatori.
Componentele terapiei cognitiv-comportamentale includ terapia de restrictie a somnului, terapia de control al stimulilor si igiena somnului.
Terapia de restrictie a somnului se bazeaza pe limitarea numarului de ore de somn, cu ideea ca reducerea timpului de somn ar putea imbunatati impulsul de somn si ar putea duce la un somn odihnitor.
Se evalueaza somnul prin intermediul unui jurnal de somn, fiind setate orele de trezire si de culcare adecvate in functie de somnul initial mediu si se revizuiesc saptamanal in functie de evolutia orarului de somn.
Terapia de control al stimulilor se bazeaza pe asocierea intre pat si dormitor, mai degraba decat cu activitati precum vizionarea televizorului, timpul petrecut in fata ecranelor sau cititul.
Alte recomandari sunt trezirea la aceeasi ora zilnic si evitarea somnului de dupa-amiaza.
Igiena somnului include schimbari ale mediului, precum amenajarea unei zone confortabile de dormit, interventia asupra factorilor ce tin de stilul de viata, inclusiv limitarea somnului de dupa-amiaza sau a consumului de alcool si cofeina inainte de culcare si exercitiile fizice regulate.
Terapiile relaxante presupun practicarea regulata a respiratiei profunde, a meditatiei sau a relaxarii musculare progresive, care pot imbunatati calitatea somnului.
Managementul farmacologic presupune utilizarea urmatoarelor clase de medicamente: benzodiazepine si agonistii receptorilor benzodiazepinici, care au efecte sedative, anxiolitice, relaxante musculare si hipnotice. FDA a aprobat 4 benzodiazepine pentru tratamentul insomniei: .
Agonistii receptorilor benzodiazepinici aprobati de FDA pentru tratamentul insomniei includ inclusiv forme cu eliberare prelungita si sublinguale.
Melatonina si medicamentele care actioneaza asupra receptorilor de melatonina pot reprezenta alternative.
Melatonina este un hormon natural produs de glanda pineala.
Melatonina este disponibila fara prescriptie medicala si este aprobata de FDA pentru tratamentul insomniei, in special la adultii in varsta.
O alta clasa de medicamente este reprezentata de antidepresive, care in doze mici, sunt eficiente in tratarea insomniei, imbunatatesc timpul total de somn, starea de veghe dupa adormire si eficienta somnului.
Desi, in general, nu este periculoasa, insomnia poate afecta viata intr-un mod negativ atat din punct de vedere individual, cat si in ceea ce priveste interrelationarea.
Majoritatea persoanelor care sufera de insomnie, experimenteaza starea de oboseala de diferite intensitati, care se amelioreaza in momentul in care somnul devine suficient si se recupereaza organismul.
Este important de inteles faptul ca somnul este o nevoie vitala, ale carei deficiente devin resimtite in momentul in care nu este indeplinita.
Lipsa unui somn de calitate poate perturba starea generala de sanatate, motiv pentru care se recomanda cererea indrumarii medicului, pentru a evita consecintele negative.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12119-insomnia
https://www.healthline.com/health/chronic-insomnia#types
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526136/