Hemodializa sau dializa reprezinta o forma de tratament folosita in randul pacientilor cu disfunctie renala semnificativa, deseori cu insuficienta renala cronica instalata.
Rinichii, atunci cand nu mai functioneaza, nu isi pot indeplini rolul de filtrare si eliminare a resturilor celulare si a compusilor ce nu folosesc organismului.
Hemodializa foloseste un aparat special, un "rinichi artificial" pentru a filtra resturile, sarurile, lichidul din sangele pacientului.
Pentru ca hemodializa sa poata fi realizata se formeaza un acces venos si arterial artificial, prin creearea anterioara a unei fistule.
Multe dintre complicatii sunt legate tocmai de aceasta fistula, o legatura artificiala intre o vena si o artera.
Complicatiile hemodializei nu pot fi intotdeauna prevenite, insa medicul nefrolog care se ocupa de cazul fiecarui pacient urmareste constant procesul, starea pacientului si eficienta dializei.
Cheia este ca, atunci cand apare o complicatie, aceasta sa fie identificata cat mai rapid si tratata, pentru a nu inrautati semnificativ prognosticul pacientului.
In toate cazurile insa, beneficiile dializei depasesc potentialele riscuri, prin simplul fapt ca nu exista alta metoda de a salva rinichii.
Infectia este una dintre cele mai comune complicatii ale dializei.
Aceasta apare din cauza fistulei creeate pentru a obtine accesul intravascular.
Pentru ca sangele sa fie scos din organism, epurat de catre masina de hemodializa si apoi reintrodus, nu este suficient un abord venos, ci trebuie creeata o legatura arterio-venoasa.
Aceasta fistula lasa insa sistemul vascular, anterior un sistem inchis, deschis. Infectia este un risc continuu, bacteriile avand sansa sa colonizeze si sa multiplice calea vasculara deschisa in orice moment.
Semnele infectiei pot fi recunoscute usor de catre pacient si/sau personalul medical, fiindca includ:
- Tumefiere, roseata, caldura si durere in regiunea fistulei
- Acumulare de puroi sub piele
- Febra si/sau frisoane
Antibioticele sunt in mod tipic folosite pentru a trata infectia, insa administrarea lor pe termen lung cu scop preventiv nu este recomandata.
Heparina, un medicament anticoagulant, poate fi folosita pentru a preveni tromboza si ischemia in context infectios.
Riscul de infectie poate fi redus prin igiena locala corespunzatoare, evitarea atingerii frecvente a locului de punctie si protejarea locului cu pansamente curate sau haine curate.
Desi recunoasteti semnele infectiei, este important sa nu va tratati singur cu antibiotice, ci sa va anuntati medicul cat mai repede.
Hipotensiunea sau tensiunea arteriala scazuta apare de asemenea in mod frecvent in randul pacientilor dializati.
Doza si viteza procedurii pot cauza o indepartare prea rapida a sangelui din organism, cauzand hipotensiune in momentul hemodializei.
Atunci cand acest lucru se intampla, presiunea intravasculara scade si eficienta dializei scade.
Semnele si simptomele pe care le simte pacientul includ:
- Disconfort abdominal
- Cascat, semne de oboseala
- Greata
- Varsaturi
- Ameteala sau lesin
- Crampe musculare
- Vedere incetosata
- Transpiratii reci pe piele
Hipotensiunea severa creste riscul de tromboze vasculare, necesitand interventie chirurgicala ulterioara. Astfel aceasta complicatie trebuie tratata prompt de catre personalul medical ce monitorizeaza fiecare sedinta de dializa.
Hemodializa nu doar ca elimina resturile si fluidul in exces din organism, ci elimina invariabil si o parte din electrolitii de care organismul are nevoie pentru a functiona.
Dieta corespunzatoare suplineste de regula mineralele pierdute, insa exista si cazuri in care, din diverse motive, pot aparea dezechilibre. Pacientii cu diabet zaharat sau cei care iau tratament antihipertensiv sunt in special in aceasta situatie, avand risc de hipopotasemie.
Hipopotasemia este o anomalie electrolitica periculoasa fiindca are risc de aritmii cardiace periculoase.
Potasiul scazut in sange se va manifesta clinic prin semne si simptome variate:
- Fatigabilitate
- Slabiciune
- Constipatie
- Crampe musculare
- Palpitatii
In majoritatea cazurilor aceasta complicatie apare rar, in randul persoanelor cu dieta precara si care nu respecta planul de tratament recomandat de catre medicul nefrolog. Atunci cand apar simptomele apelati cat mai repede la ajutor medical.
Excesul sau supraincarcarea de fluide, cunoscuta si ca hipervolemie, apare atunci cand rinichii cedeaza si nu mai pot indeparta lichidul din sange. Acest lucru poate aparea si din cauza unei deficiente a masinii de hemodializa, atunci cand nu este calibrata corect.
Hipervolemia va produce tulburari de respiratie, cefalee, balonare si crampe abdominale, edeme ale incheieturilor si gleznelor, hipertensiune arteriala. Astfel pacientii aflati sub dializa au recomandari stricte de aport lichidian redus, pentru a corecta si preveni aceasta hipervolemie.
Hipervolemia poate insa persista in ciuda restrictiei de lichide, moment in care medicul nefrolog trebuie sa modifice ceva fie in planul de dializa si in calibrarea aparatului, fie in tratamentul medicamentos al pacientului.
In lipsa tratamentului, hipervolemia creste riscul de insuficienta cardiaca si aritmii.
Acest sindrom, abreviat SDD, este o afectiune neurologica destul de rara, ce apare in randul pacientilor cu dializa inceputa recent.
Acesta este practic un raspuns anormal al organismului la procedura de dializa, in care sunt eliberate molecule inflamatorii precum citokinele.
Aceste citokine vor produce edem cerebral si implicit manifestari neurologice.
Pacientii pot experimenta:
- Slabiciune
- Ameteala
- Greata si varsaturi
- Cefalee
- Crampe musculare
- Modificari de comportant si ale statusului mental
SDD este insa o complicatie pe termen scurt, tratabila si care nu are risc de recurenta.
Medicii vor administra un diuretic intravenos pentru a reduce edemul cerebral.
Unele complicatii ale dializei, precum hipotensiunea, apar in timpul sedintel de dializa si astfel va fi identificata si tratata de catre personalul medical. Alte complicatii apar insa frecvent intre sedinte, iar pacientii trebuie sa recunoasca simptomele si sa apeleze la ajutor medical.
Este important sa nu asteptati urmatoare sedinta de dializa pentru a va suna medicul, in special daca experimentati urmatoarele:
- Ameteala, lesin, oboseala extrema
- Semnele de infectie
- Dureri abdominale sevre
- Alterarea starii de constienta
Sedintele de dializa se realizeaza de regula la 2-3 zile, iar respectarea acestora este esentiala pentru a identifica din timp complicatiile si, bineinteles, pentru a permite filtrarea sangelui.
Hemodializa este procedura terapeutica ce suplineste functia renala, atunci cand rinichii devin insuficienti.
Aceasta este o procedura esentiala pentru supravietuirea pacientilor aflati in situatia de insuficienta renala, dar complicatiile pot aparea, fiind o procedura invaziva.
Complicatiile trebuie recunoscute si raportate medicului cat mai repede, indiferent de moment. Restrictia lichidiana, recomandarile dietetice si administrarea tratamentului medicamentos conform indicatiilor medicului, pot reduce riscul de complicatii.
Bibliografie
https://www.verywellhealth.com/complications-at-hemodialysis-cramps-aches-pains-more-3954362
https://emedicine.medscape.com/article/1918879-overview