Tulburari de mers

Modificarea pozitiei corpului sau a membrelor sau efectuarea unor miscari neobisnuite in timpul mersului.

Investigatiile de rutina includ: hemoleucograma, VSH, biochimia, VDRL, sumar de urina.
Daca exista schiopatat dureros se poate face radiografia articulatiilor soldului, genunchiului sau gleznei.

De obicei, radiografia coloanei lombare nu este foarte utila. Daca radiografiile simple sunt negative se pot face tomografie sau RMN. Densimetria osoasa poate evidentia fracturi obscure si alte patologii ale oaselor.

Un mers spastic, asociat cu tulburari ale nervilor cranieni sugereaza o tumora cerebrala sau o alta afectiune la acest nivel, iar investigatiile utile sunt tomografia sau RMN. De retinut ca RMN-ul este de doua ori mai scump decat tomografia, iar sensibilitatea lui doar putin mai mare. Un mers spastic care nu se asociaza cu afectiuni ale nervilor cranieni, sugereaza o afectiune la nivel spinal, iar pentru diagnostic se folosesc tomografia si RMN-ul zonei incriminate.

Daca se suspecteaza scleroza multipla se poate face o punctie spinala, pentru dozarea proteinelor mielinice si gamma globulinelor.
Mersul ataxic sugereaza o afectiune a cerebelului, dar poate fi prezent si in scleroza multipla, anemia pernicioasa sau tabes dorsal. Daca testul VDRL este negativ se pot face teste mai specifice pentru sifilis. Dozarea vitaminei B12 si a acidului folic pun diagnosticul de anemie pernicioasa. Electromiografia si biopsia musculara sunt utile in suspiciunea de distrofie musculara.
Daca pacientul are mers stepat se poate lua in considerare neuropatia periferica.