saponinele
Ghimpe sau holera (xanthium spinosum)
Din Plante medicinaleGhimpele face parte din flora spontana din Europa. In Romania creste la marginea drumurilor si in terenuri neingrijite, pe langa garduri.Este o planta inalta de pana la 20 cm, ramurile sunt fibroase, frunzele de la baza sunt trifurcate, iar cele tulpinale sunt alungit romboidale, dar aparate de cate 3 spini lungi, foarte ascutiti, iar florile sunt verzui, ca niste gheme mici si infloresc in iunie- septembrie. Fructele sunt prevazute cu carlige si sunt usor de raspandit, agatandu-se de blana animalellor.Dintre elementele chimice cele mai importante ale plantei sunt: ulei esential, saruri de acizi grasi, calciu si potasiu, acid cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, lactone (xantanina), ulei volatil, beta- sitosterol. Principalele proprietati ale sale sunt: decongestiva ferma in adenomul de prostata, aperitiv, diuretic, antiinflamator, anticongestiv, dezinfectant, diuretic, antidiabetic, antitumoral, stimuleaza peretii venelor. In fitoterapie este utilizata... [continuare]
Crusin (rhamnus frangula)
Din Plante medicinaleArbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Frunzele sunt eliptice, ovale, ascutite la varf. fructele sunt mici, sferice, de culoare violet inchis in momentul in care sunt coapte. Florile plantei sunt de culoare alb-verzuie si cresc in buchete mici. Crusinul infloreste in luna mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza coaja trunchiului si ramurile. Recoltarea se face in lunile martie-mai, la arbustii de 2-4 ani. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini. Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa. Fructele si scoarta de crusin datorita pigmentilor pe care le contin sunt utilizate pentru... [continuare]
Roscovul (ceratonia siliqua)
Din Plante medicinaleArbore care se cultiva in zone cu temperaturi ridicate, la noi in tara. Roscovul este originar din regiunea mediteraneana. Fructele au forma de pastaie, de aproximativ 20 cm, de culoare roscata, cu gust dulce, aromat, comestibile. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, recoltate in momentul coacerii. Roscovul contine amidon, tanin, celuloza, maltoza, fructoza, lipide, saponine, zaharuri, mucilagii, pectine, proteine, acizi organici, substante minerale, steroli, acizi grasi. Are efect antitusiv, nutritiv, mineralizant, antidiareic dar si rol de absorbtie a toxinelor microbiene. Uz intern: - diaree, gastrita, dizenterie, tuse enterocolita si dispepsie infantila, tuberculoza – se consuma fructul ca atare sau sub forma de pulbere de fructe. [continuare]
Palmier pitic (serenoa repens)
Din Plante medicinalePalmierul pitic este originar din america de nord. este asemanator cu palmierul, dar de talie redusa de pan la maxim 4 m si creste in grupuri. tulpinile sunt subtiri si au la baza frunzelor tepi. frunzele sale sunt lanceolate, ascutite la varf si cresc intr-o formatiune de evantai la terminatiile ramurilor la terminatiile ramurilor. Pot atinge lungimi de pana la 2 m. fructele sale sunt bace ovale, carnoase, colorate in negru-violaceu (se aseamana la aspect cu maslinele). printre substantele chimice continute se evidentiaza: uleiuri volatile, saponine steroidiene, flavonide, acizi grasi, polizaharide. Principalele proprietati ale plantei sunt: tonica, anabolizanta, stimuleaza pofta de mancare, digestiv, lactogen, anti- androginic. in fitoterapie se utilizeaza fructele, care se recolteaza toamna. Uz intern: - adenom de prostata, nicturie, disurie, alopecie, convalescenta, afectiuni digestive, afectiuni genito- urinare masculine, stimuleaza cresterea sanilor,... [continuare]
Sanzienele galbene (galium verum)
Din Plante medicinalePlanta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]
Buberic (scrophularia nodosa)
Din Plante medicinaleBubericul este o planta specifica Europei si Asiei. In Romania se intalneste mai ales in padurile de foioase, taieturi de padure, pajisti, pe langa garduri, tufisuri umede, de la campie pana la regiunile montane. Planta are in pamant o radacina ramificata, groasa, numita rizom. Tulpina creste inalta de pana la 150 cm. Florile sunt de culoare bruna sau verzi, au forma de cupa, cresc pe toata tulpina, sub forma de inflorescenta grupata; frunzele sunt dintate, cresc opus. Parti folosite in fitoterapie : partile aeriene, ce trebuiesc recoltate in perioada infloririi si rizomii (se recomanda precautie la manevrarea acestora deoarece contin substante toxice). Componentele chimice cele mai importante sunt: saponine, flavono-glucozidul diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic, zaharoza, manitol, saruri minerale, hidroxibenzen. Principalele sale calitati sunt: astringent, hemolizant, antihelmetic, antifebril, cicatrizant. Uz intern: [continuare]
Roinita (melissa officinalis)
Din Plante medicinalePlanta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]
Ceapa (allium cepa)
Din Plante medicinalePlanta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in partea de sud si sud-est a tarii. Ceapa are in sol un bulb iar la suprafata solului cresc frunzele cu forma cilindrica. In cel de-al doilea an creste tulpina in varful careia exista o inflorescenta rotunda care contine numeroase flori albe, de dimensiuni reduse. In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator. ceapa contine saruri minerale (sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, fosfat), principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine. Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic, carminativ, diuretic, expectorant,... [continuare]
Macul de camp (papaver rhoeas)
Din Plante medicinalePlanta anuala, des intalnita in culturile cu cereale sau la marginea campurilor. Frunzele macului de camp sunt ovale si crestate,acoperite de peri aspri. Florile sunt unice in varful tulpinii, cu patru petale de culoare rosie, deseori cu o pata neagra in mijloc. In scop fitoterapeutic se utilizeaza petalele florilor, capsulele crude sau uscate. Macul de camp infloreste din luna mai pana in luna iulie. Recoltarea se va face dupa deschiderea florilor. Planta contine: alcaloizi, mucilagii, acizi organici, proteine, taninuri, saponine, principii amare, mucilagii, lipide, glucide. Macul are actiune expectoranta, emolienta, antispastica, sedativa si analgezica. Uz intern: - tuse convulsiva, tuse iritativa, bronsita, pneumopatii, febra, colici abdominale, faringite, pleurezie, laringita, rujeola - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii, blefarite... [continuare]
Unguras (marrubium vulgare)
Din Plante medicinaleUngurasul este o planta din flora spontana, face parte din familia Laminaceae si este foarte raspandita in Europa. In Romania creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana la altitudini de 1.500 m. Tulpina plantei creste pana la 50-80 cm in inaltime, este in 4 muchii, goala pe interior, ramificata la partea superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri, din acest motiv avand un aspect albicios. Frunzele sunt opuse, ovale, dintate pe margini, iar pe partea inferioara are nervuri bine evidentiate. Florile sunt mici, au culoarea alb- murdar, cresc in jurul tulpinii, la subsuara frunzelor si sunt grupate mai multe, in buchetel. Infloreste in perioada iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, recoltarea lor facandu-se in perioada de inflorire. Aceasta planta contine: principiu amar -marubina, saponina, substante amare,... [continuare]
Rostopasca (chelidonium majus)
Din Plante medicinalePlanta medicinala des intalnita in toata tara, dar mai ales in zona sudica a tarii, in zone cu umiditate ridicata. Florile sunt mici ca dimensiune, au culoare galbena si sunt grupate. Fructul are forma de capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Infloreste intre lunile aprilie si octombrie. Roinita se recolteaza anterior perioadei de inflorire (in lunile mai-august) pana cand apar primele fructificatii uscate. Planta contine alcaloizi, ulei eteric, saponine, flavonoide, carotinoide, enzime, rezine. Rostopasca are actiune analgetica, spasmolitica, antimicotica, vasodilatatoare, sedativa, bacteriostatica, antivirala, hipotensiva. Extractele obtinute in rostopasca au efect antibiotic asupra a numerosi germeni patogeni. Uz intern: - partea aeriana a plantei - boli hepatice, afectiuni biliare, boli intestinale, tulburari gastrice si duodenale, angina, sifilis, paraziti... [continuare]
Violete sau toporasi (viola odorata)
Din Plante medicinalePlanta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Violetele contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice. Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli reumatice, tuse,... [continuare]
Patlagina (plantago lanceolata)
Din Plante medicinalePatlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]
Ruscuta de primavara (adonis vernalis)
Din Plante medicinalePlanta medicinala care creste in zona de campie, dar si in locuri calcaroase, in zona de deal, pe coline, coaste insorite, pasuni, poieni. Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare galben-auriu. Fructul este o poliachena. In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente. Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele. Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc. Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica. Uz intern: - partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii,... [continuare]
Coltii babei, coltul babei (tribulus terestris)
Din Plante medicinalePlanta anuala, erbacee, creste in zona de stepa, pasuni, pajisti, zone cu teren nisipo sau nisipos-pietros. Tulpina poate creste pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt compuse, cu perechi de 5 pana la 8 foliole. Florile sunt galbene si infloresc in perioada mai-septembrie. fructele se desfac la maturitate in 5 mericarpii spinoase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, florile si semintele Planta contine: in tulpina flavonoli, saponine steroidalem alcaloizi, glicozide steroidale, saponine; frunzele contin 79% apa, lipide, proteine, acid ascorbic, oxalati, tribulozid, pigmenti; florile contin steroli, pigmenti, polizaharide si sapogenine; semintele contin alcaloizi (harmin). Are actiune relaxanta, abortiva, antihelmintica, afrodisiaca, diuretica, tonica, antiseptic. Planta fortifica sistemul reproducator masculin, determinand intensificand productia de testosteron, fiind recomandata in caz de sterilitate si impotenta. Planta este utilizata ca... [continuare]
Vasc (viscum album)
Din Plante medicinaleVascul face parte din familia Loranthaceae si este originar din Europa si Asia. In Romania, aceasta planta semi-parazita se gaseste mai ales in padurile de foioase, dar si pe unii arbori coniferi si creste pe tulpinile copacilor. Ajunge la inaltimea de maxim 1 metru, creste sferic pe tulpinile plantei gazde, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la noduri (de unde se rupe cu usurinta), are culoarea galben- verzuie. Frunzele cresc opuse, sunt lunguiet- ovale, mai late la baza, pieloase, de culoare galben- verzui, raman verzi tot timpul anului. Florile cresc la subsuara frunzelor, grupate cate 2-3. fructele sunt rotunde, sticloase, verzi la inceput si apoi albe, gresc cate 2-3, si au in interior seminte acoperite de o substanta cleioasa, sunt toxice si apar din octombrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate... [continuare]
Ipeca (uragoga ipecacuana)
Din Plante medicinaleIpeca face parte din familia Rubiaceea si este o planta originara din zonele temperate din America de Sud (Brazilia) si nu a putut fi aclimatizata in alte zone. Radacina este ramificata, cilindrica, alcatuita dintr-o succesiune de inele de diferite marimi si culori, in functie de varsta plantei, carnoase (atunci cand este proaspat recolatata). Tulpina este sinuoasa si are in varf inflorescenta. Frunzele sunt ovale, cresc altenant, sunt de culoare verde inchis si au nervuri bine evidentiate. Florile cresc in inflorescenta si sunt alcatuite din 5 petale, sunt mici si albe. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizi - emetina, cefelina, psihotropina, emetamina-, acid ipecacuanic, acid glicodizic, ipecacuanina, glicozid scindabil in glucoza si un aglicon fenolic si ipecozidul, acid citric, acid malic, acid ascorbic, saponina. Printre proprietati se numara: expectorant, emetic, stimuleaza secretiile mucoaselor, fluidifica expectoratia, amibicid. In... [continuare]
Lumanarica (verbascum phlomoides)
Din Plante medicinalePlanta bienala care creste din zona de campie si deal, pana in cea subalpina, iubitoare de lumina. Frunzele sunt mari, ca dimensiune si catifelate datorita unor peri de culoare galbena care le acopera. Florile sunt mari, galbene-aurii aranjate sub forma de spic lung. Fructul este o capsula. Planta infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile care se vor recolta pe masura infloririi si rareori frunzele. Planta contine mucilagii, saponine, flavonoide, zaharuri, tanin, rezine, ulei volatil, steroli vegetali, carotenoizi, iridoide, ulei eteric. Lumanarica are proprietati expectorante, antitusive, antiinflamatoare, sudorifice, antiasmatice, antimicrobiene, antihistamice, antispastice, antivirale. Uz intern: - bronsita, astm, raguseala, laringita, angine, gastroenterinta, tuberculoza, traheita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - hemoroizi, degeraturi, furuncule, plagi atone – sub... [continuare]
Toporasi sau violete (viola odorata)
Din Plante medicinalePlanta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Toporasii contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice. Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli... [continuare]
Lucerna (medicago sativa)
Din Plante medicinalePlanta medicinala din familia Leguminoase, raspandita in tara noastra, mai putin in zona de nord-vest. Lucerna nu agreaza excesul de umiditate sau solurile acide. Lucerna are radacina de 1-2 metri. Florile au culoare albastru-violet. Fructul este o pastaie rasucita in spirala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, recoltata la inceputul infloririi. Planta infloreste din luna mai pana in luna octombrie. Lucerna contine minerale, vitamine, amidon, glucide, proteine, pectine, tanin, saponine, amine, cumarine, triterpene, carotenoide, purine, steroli, pigmenti, izoflavone, cumestrol, Planta are proprietati antihemoragice, antianemice, remineralizante. Lucerna este atat planta medicinala, alimentara dar si furajera. Uz intern: - anemie, hipocalcemie, hipercolesterolemie, metrorargie, diabet, stimularea secretiei lactate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]
Pir (agropyron repens)
Din Plante medicinalePirul este o planta din flora spontana, din familia Gramineae, foarte raspandita in Europa si Asia. In Romania creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara si este considerata planta daunatoare in agricultura. Are rizom subteran tarator, ramificat, galben la exterior, alb la interior, lung pana la 1-2 metri, cu noduri la anumite intervale, de unde cresc radacinile adventive. Tulpina este puternica, rotunda, creste pana la 80- 100 de cm in inaltime, neteda, cu noduri pronuntate si are culoarea verde intens. Frunzele sunt lineare, adesea putin rulate, canelate, au lungime de pana la 20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice mici, cu spiculete asezate pe doua randuri, pe tulpina, si fac cam 1-8 inflorescente, care produc cam 50 de... [continuare]
Ignama salbatica (dioscorea villosa)
Din Plante medicinaleAceasta planta este originara din Mexic si America de Sud. Ignama este o planta mare, agatatoare, cu radacini dense si carnoase (rizomi cu diametrul de 10 cm) si tulpini incolacite, ce pot ajunge pana la 6 m lungime. Frunzele sunt colorate in verde intens, au forma de inima si cresc in dreptul nodurilor de pe tulpini cate patru, sunt netede pe partea superioara si rugoase pe cea inferioara. Florile cresc sub forma de manunchiuri axilar frunzelor si sunt verzi galbui. Printre substantele chimice din compozitia plantei se numara: saponine steroidiene (dioscina si gracilina), tanini, fitosteroli, amidon si diosgenina. Principalele proprietati ale ignamei sunt: calmeaza durerile reumatismale, antispastica, antiinflamatoare, colagoga. In fitoterapie se utilizeaza rizomii. Extractul acestei plante este utilizat si in industria cosmetica in componenta cremelor antirid. Uz intern: - reumatism, colici, artrite, colon iritabil, crampe musculare, dismenoree, Alzhaimer, scleroza... [continuare]
Prazul (allium porrum)
Din Plante medicinalePlanta erbacee bienala sau trienala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Bulbul este alungit, iar tulpina este groasa, de culoare alba. Frunzele sunt lungi, cu varf ascutit. Florile au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza bulbul si semintele. prazul contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, saponine vitamine (C, PP, B6), substante minerale (potasiu, calciu, fosfor, clor, magneziu, sodiu). Prazul are efect antiinflamator, antiseptic, carminativ, hipotensiv, stomahic, diuretic, expectorant, hipogliceminant, tonic, vasodilatator. Planta are aroma si gust specific Prazul se foloseste in gastronomie pentru prepararea diverselor tipuri de mancaruri si salate. Uz intern: - gripa, angina, afectiuni cardiace, arterite, astm bronsic, bronsite, traheite, laringite, guta, convalescenta, constipatie, sterilitate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]
Plamanarica (pulmonaria officinalis)
Din Plante medicinalePlamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata. Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate, de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]
Merisorul (vaccinum vitis idaea)
Din Plante medicinaleMerisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]
Sunatoarea (hypericum perforatum)
Din Plante medicinalePlanta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]
Barba ursului (equisetum palustre)
Din Plante medicinalePlanta face parte din familia Equisetaceae si creste ca flora spontana in Europa, Africa de Sud si America de Sud. In tara noastra este intalnita in zone cu soluri umede, mlastinoase, langa rigole, pe malurile raurilor. Barba ursului are in pamant un rizom ramificat, din care creste tulpina dreapta, nu mai inalta de 60 cm, cu suprafata perfect neteda ce este terminata cu un spic sporifer. Ramificatiile (intre 6 si 12 per nod) au in sectiune 5 muchii si lacula interioara goala si pornesc de la nodurile aparute din loc in loc pe tulpina. Elementele chimice intalnite in aceasta planta sunt: oxizi de siliciu, saponina, flavonozide, triaminaza (distruge vitamina b din organism), compusi azotati, alcaloizi toxici (palustrina, palustridina). Principalele sale calitati sunt: cicatrizant, dezintoxifiant extern. Uz extern: - ascita, edeme, rani, umflaturi, afectiuni dermatologice - sub forma de bai, comprese cu infuzie, cataplasme cu planta... [continuare]
Cerasorum stipites codita de cirese, fragmente
Din MedicamenteDescriere Se prezinta sub forma de fragmente subtiri , de 0,5-1 mm, si lungi de 4-5 cm. Sunt cilindrice, insa la cele doua capete se largesc circular. Culoarea este brun –verzuie, frecvent brun roscate. Mirosul este slab caracteristic, iar gustul amarui si astringent. Compozitia chimica Contin flavonoide, saponine, saruri de potasiu, taninuri catehice, proantocianidoli. Acestia din urma pun in libertate, prin solvoliza, un singur monomer antocianic si anume, clorhidratul de cianidol. La dozare, in cozile de cirese s-a obtinut un continut de 4,2g%, iar in cozile de visin, 3,1g%. Dintre flavone, au fost identificate dihidrovogonina, genisteina, naringenolul si cvercetolul. Dihidrovogonina este mai abundenta in coditele de cires. Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice Actiunea farmacodinamica este determinata de sinergismul dintre flavonoide, saponina si saruri de potasiu. Reprezinta unul dintre cele mai utilizate diuretice vegetale. In tratamentul cu acest... [continuare]
Tiliae flos (tei), pulbere
Din MedicamenteCompozitia Mirosul placut al florilor de tei se datoreaza prezentei farnesolului, alcool sescviterpenic aciclic. In florile de tei au fost puse in evidenta o serie de flavonozide derivind de la cvercetol si kempferol si care explica unele din proprietatile farmacodinamice ale produsului. Intre acestea, tilirozida este 3-(p-cumaroil)-glucozida kemferolului. In afara de substantele descrise, in florile de tei se gasesc si zaharoza, taninuri galice si catehice (acidprotocatehic si elagic) cantitati reduse de fraxozida si esculozida, o saponina nehemolitica care este un produs triterpenic identic cu taraxerolul, denumit tiliadina si alaturi de acesta acetatul de b-amirenol. Actiune farmacodinamica, indicatii Inflorescentele datorita uleiului volatil au actiune neurosedativa si antispastica; datorita mucilagiilor reduc inflamatiile cailor respiratorii. Datorita acestor proprietati florile de tei sunt utilizate ca sedative nervoase, in insomnii si ca expectorant in bronsite.... [continuare]
Equiseti herba coada cal, fragmente
Din MedicamenteCe este Equisetti Herba, cada cal, fragmente si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ca mijloc terapeutic adjuvant pentru favorizarea diurezei apoase, efect laxativ si in cadrul regimurilor de slabire. Mod de administrare Se foloseste sub forma de decoct 1-2%: se adauga 2-4 lingurite (2-4 g) de produs la 200 ml apa clocotita si se fierbe 15 minute, dupa care se strecoara. Se indulceste cu zahar sau dulcoran, folosindu-se sub forma de ceai. Se bea o cana de ceai pe zi. Informatii suplimentare Compozitie Tulpinile sterile ale plantei Equisetum arvense, familia Equisetaceae continand drept componente principale acid silicic si o saponina (equisetonina); de asemenea mai contine compusi flavonoidici si glicozide. [continuare]
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter