Meningita aseptica (virala)

Generalitati

Meningita aseptica este o boala care pare similara cu meningita bacteriana. Cu toate acestea, bacteriile nu se dezvolta in culturi in jurul creierului si maduvei spinarii (lichidul cefalorahidian), intrucat boala nu este declansata in mod special de bacterii.

Cauze

Exista mai multe cauze ale meningitei aseptice, inclusiv:
- cancer (provoaca un sindrom similar meningitei)
- infectii situate in zona maduvei spinarii sau a creierului, cum ar fi abcesele epidurale
- fungi (ciuperci)
- medicamente (pot declansa un sindrom similar cu meningita)
- micobacterii (non tuberculoase)
- sifilis
- boli provocate de capuse (cum ar fi boala Lyme)
- tuberculoza
- virusi

Aproximativ jumatate din cazurile de meningita aseptica sunt cauzate de virusul coxsackie sau echovirus, care provie din grupul enterovirusurilor. Numarul cazurilor de infectii enterovirale se inmultesc la inceputul verii si al toamnei. Enterovirusurile se raspandesc prin punerea mainii a gura, in timp ce o persoana bolnava tuseste. De asemenea, pot fi transmise si prin contactul direct cu materiile fecale infectate.

Alti virusi care ar putea cauza aceasta afectiune sunt:
- virusul herpex simplex, de obicei, de tip 2
- HIV (in special in faza acuta a bolii)
- oreion
- virusul rabiei
- virusul west nile

Factorii de risc

Factorii de risc in cazul meningitei aseptice sunt crescuti in cazul:
- lucratorilor din domeniul sanatatii
- persoanelor care au sistemul imunitar slabit
- celor care sunt expusi la persoane care a manifestat recent o infectie virala
- copiilor prezenti zilnic in centre de ingrijire, gradinite si crese

Simptome

Printre simptomele bolii se enumera:
- durere abdominala
- sensibilitate la lumina (fotofobie)
- frisoane
- confuzie
- somnolenta
- febra
- disconfort general, neliniste sau stare de rau
- durere de cap
- dureri musculare
- greata si varsaturi
- eruptii cutanate
- durere de gat
- torticolis

Investigatii si analize

Examenul fizic poate evidentia:
- ritm cardiac rapid
- torticolis
- febra

In cazul oricarui pacient suspectat de meningita este importat sa se efectueze o punctie lombara care prespune recoltarea de lichid cefalorahidian pentru testare. Investigatiile care pot fi efectuate includ:
- culturi din sange
- radiografie toracica
- recoltare de lichid cefalorahidian pentru analiza celulelor, glucozei si proteinelor din componenta acestuia
- computer tomografie (CT) cutiei craniene
- coloratie gram si cultura din lichidul cefaloradihian
- reactie de polimelizare in lang (PCR) din lichidul cefalorahidian

Tratament

Tratamentul este necesar pentru tipurile de meningita aseptica ce a fost declansata de cauze fungice sau microbacteriene. Virusul herpes sau virusul varicelei pot fi tratare cu medicamente antivirale. Tratamentul cauzelor non-infectioase consta in medicamente contra durerii (analgezice) si eventual controlul complicatiilor, daca este cazul. Nu exista vreun tratament specific disponibil pentru forma enterovirala sau pentru majoritatea altor forme de meningita aseptica.

Prognoza

Spre deosebire de alte forme de meningita, meningita asteptica provocata de un virus este, de obicei, o boala inofensiva. Mai putin de 1% dintre pacienti manifesta simptome de durata. Bolnavii se vindeca, de obicei, complet in termen de 5-14 zile de la debutul simptomelor. Oboseala si starea de confuzie se pot manifesta mai mult la unele persoane.

Complicatii posibile

Rareori poate sa apara o infectie la nivelul creierului (encefalita), care poate fi mai dificil de tratat la o persoana care are un sistem imunitar slabit.

Cand se va consulta medicul

Medicul trebuie solicitat in cazul in care o persoana manifesta simptomele meningitei aseptice.

Modalitati de prevenire

Pentru ca o persoana sa reduca riscul dezvoltarii unei infectii care poate deveni meningita trebuie sa:
- se vaccineze impotriva oreionului sau varicelei, de exemplu
- sa se spele pe maini in mod constant
- sa respecte reguli generale de igiena