Bolile gastrointestinale (refluxul gastroesofagian, spasmele musculare de la nivelul esofagului, colica de vezicula biliara, pancreatita, etc.) pot declansa dureri in piept, alaturi de alte simptome asemanatoare cu cele ale unui atac de cord sau angina pectorala (care apar atunci cand fluxul de sange de la nivelul inimii este diminuat sau restrictionat din diverse cauze).
Simptomele epigastrice sau toracice din ischemia miocardica pot fi atribuite incorect unei surse gastrointestinale (GI). Adesea, acest lucru apare in ciuda prezentei dispneei sau diafrorezei, simptome greu de atribuit sistemului GI. In plus, pacientii cu ischemie miocardica pot raporta ameliorare sau imbunatatire cu remedii utilizate in maladiile GI (de exemplu, antiacide).
Anual sunt diagnosticate sute de mii de cazuri de durere toracica noncardiaca, factorul declansator fiind in mod special refluxul gastroesofagian (a acidului si sucurilor gastrice din stomac in esofag). Ambiguitatea simptomelor este cauzata de nervii de la nivelul stomacului si cei ai inimii, care nu semnaleaza clar, creierului, unde este localizata durerea.
Nervii din zona pieptului nu sunt la fel de specifici ca cei din alte parti ale organismului.
Daca o persoana, ar fi lovita cu un ciocan, de exemplu, la un deget, ar putea sa identifice degetul afectat; Dar, daca cineva va fi ranit in inima, plamani, pancreas, esofag sau stomac se poate simti doar ca durerea provine din zona pieptului. Acest lucru ingreuneaza diagnosticarea corecta a unor probleme: aproximativ jumatate din pacientii care sufera un atac de cord au simptome minore sau nici un simptom si nu solicita asistenta medicala.
Desi fiecare individ poate avea simptome diferite, in functie de boala de stomac sau inima de care sufera, exista unele criterii de diferentiere intre cele doua.
1. Daca este afectata inima, se va simti o senzatie de presiune sau ardere in piept.
Aceasta durere este amplificata de efort sau stres emotional accentuat. Poate avea ecou in spate si se poate raspandi la nivelul gatului, maxilarului, bratelor si este asociata cu transpiratie, ameteli, greata, dificultati de respiratie sau puls neregulat.
Printre factorii de risc pentru infarctul miocardic s-ar putea enumera:
- ateroscleroza arterelor coronare (care iriga inima cu sange arterial)
- diabetul zaharat,
- fumatul, obezitatea,
- colesterolul marit,
- istoricul familial in care sunt prezente boli cardiovasculare.
- stresul psihosocial
- stilul de viata sedentar (lipsa miscarii zilnice)
- consumul de doguri (cocaina, amfetamina, efedrina)
- anemia, hipertiroidismul
Si varsta are un rol important: bolile de inima sunt mai frecvent manifestate de barbatii cu varsta peste 45 de ani si femeile de peste 55 de ani. Totusi, in prezent, se poate afirma ca infarctul miocardic "a intinerit", la camera de garda prezentandu-se din ce in ce mai multi pacienti cu varste intre 30 si 45 de ani.
2. Durata crizei este un alt indiciu.
Angina pectorala dureaza de la cinci pana la zece minute, iar un atac de cord mai mult, putand ajunge pana la 30, sau chiar 60 de minute. Totusi simptomele unui reflux gastroesofagian ar putea fi prelungite chiar si pana la cateva ore in sir.
3.Pacientii cu infarct miocardic prezinta adesea o frecventa cardiaca (puls) crescuta si un ritm cardiac neregulat. In plus, tensiunea arteriala este usor crescuta initial, din cauza actiunii hormonilor adrenergici (adrenalina).
4. Alte simptome ce pot insoti infarctul miocardic sunt: cresterea frecventei respiratorii, tusea si chiar producerea de sputa.
5. O alta diferenta intre infarctul miocardic si bolile care afecteaza stomacul ( refluxul gastroesofagian, gastrita, sau ulcerul gastric) consta in perioadele diferite ale zilei cand se manifesta. Astfel, infarctul miocardic survine mai frecvent dimineata, cand este activat sistemul hormonal adrenergic si cand vascozitatea sangelui este mai mare, in timp ce gastrita sau ulcerul gastric se manifesta mai frecvent in timpul noptii, sau dupa mese.
6. In cazul in care problema este legata de sistemul digestiv, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, durerea este accentuata si poate fi declansata de mesele bogate in grasimi sau condimente si este afectata de schimbarea de pozitie (este intensificata atunci cand persoana se apleaca sau se intinde imediat dupa ce ia masa). Acidul din stomac poate ajunge pana in esofag si poate lasa un gust acru in cavitatea bucala.
Medicii avertizeaza, totusi, ca pot exista exceptii de la oricare dintre aceste reguli.
La unii pacienti angina pectorala se poate declansa dupa o masa copioasa, deoarece fluxul sanguin care ajunge la inima este insuficient fiind solicitat in procesul digestiei.
Femeile si persoanele in varsta prezinta risc mai mare comparativ cu barbatii tineri, de a manifesta simptome neobisnuite de atac de cord. Printre manifestarile de acest gen se enumera: greata, epuizare si sentimentul de oboseala generalizata.
Varstnicii pot acuza stari de lesin, respiratie scurtata sau pur si simplu stari generale de rau.
Se va merge la camera de urgenta atunci cand apar urmatoarele simptome:
- senzatia de constrictie toracica,
- transpiratii abundente,
- paloare,
- slabiciune si lesin.
Daca disconfortul toracic este usor sau dispare in repaus, nu este necesar consultul de urgenta, dar totusi se va consulta medicul. Doctorul ar putea recomanda realizarea unor analize de sange pentru a constata daca a avut loc un infarct miocardic usor sau sunt prezente alte probleme cardiovasculare.
De asemenea, persoanele care au factori de risc pentru declansarea unor boli cardiovasculare, vor consulta periodic medicul, chiar daca nu manifesta simptome sau disconfort. Acelasi lucru il vor face si cei care sufera de diabet zaharat si hipertensiune arteriala - boli care pot creste sansele aparitiei atacului de cord.
Atunci cand sunt prezente dureri severe in piept fara o cauza precisa, se recomanda dizolvarea in cavitatea bucala a unei aspirine si prezentarea la medic.
Chiar daca aspirina poate accentua simptomele gastrointestinale este recomandata utilizarea ei deoarece, statistic, mai multe persoane isi pierd viata din cauza atacului de cord decat de reflux gastroesofagian. Tratarea imediata al atacului de cord (in intervalul a 90 de minute de la declansare), reduce considerabil afectarea muschiului inimii.
Bibliografie:
https://emedicine.medscape.com/article/155919-clinical
https://www.heart.org/idc/groups/heart-public/@wcm/@mwa/documents/downloadable/ucm_474939.pdf