Daca o persoana are nevoie de o motivatie pentru a diminua stresul din viata ei, trebuie sa stie ca stresul in sine ar putea sa ii influenteze, intr-un mod destul de serios, starea de sanatate. Stresul nu are doar consecinte emotionale. Acesta poate exacerba multe dintre problemele de sanatate ale unui individ.
Studiile au descoperit relatia dintre multe probleme de sanatate si stres. Pot fi agravate de situatii stresante sau poate creste riscul dezvoltarii unor boli ca: obezitatea, bolile cardiovasculare, boala Alzheimer, diabet, depresie, tulburari gastro-intestinale si astm. Totusi, stresul poate fi gestionat, iar riscurile pentru sanatate pot fi diminuate.
Iata cateva dintre bolile care pot fi declansate de stres:
1. Bolile cardiovasculare - cercetatorii considera ca persoanele care au un anumit tip de personalitate sunt predispuse mai mult decat altele la hipertensiune arteriala si probleme cardiovasculare. Nu se stie cauza exacta, dar se pare ca stresul ar putea avea un efect direct asupra inimii si vaselor de sange.
Exista si posibilitatea ca stresul, alaturi de alte probleme cum ar fi fumatul sau obezitatea sa contribuie la cresterea riscurilor dezvoltarii bolilor de inima.
Medicii confirma ca stresul emotional brusc instalat poate sa declanseze probleme cardiace grave, inclusiv atacuri de cord. Cei care sufera de tulburari cardiovasculare trebuie sa evite tensiunile cat de mult pot.
2. Obezitatea - grasimea existenta in exces din jurul taliei prezinta riscuri mai mari pentru sanatate decat grasimea de la nivelul picioarelor sau soldurilor. Se pare ca persoanele stresate se ingrasa mai repede. Stresul ridica nivelul unui hormon numit cortizol care contribuie la cresterea cantitatii de grasime depuse pe abdomen.
3. Astmul - multe studii au demonstrat ca stresul poate agrava astmul. Unele cercetari chiar au evidentiat ca unii parinti bolnavi de astm cronic pot da nastere la copii care sa sufere de aceeasi boala. De asemenea, stresul parintilor determina cresterea sanselor ca unii copii sa fie expusi la aer poluat sau fum, pentru ca mamele lor au fumat in timpul sarcinii sau dupa aceasta.
4. Diabetul zaharat - stresul poate agrava diabetul zaharat in doua moduri. In primul rand, creste probabilitatea neglijarii alimentatiei sanatoase si predispune catre consum excesiv de alimente. In al doilea rand, se pare ca acesta ar ridica nivelurile de glucoza al unora dintre bolnavii cu diabet zaharat de tip 2.
5. Durerile de cap - stresul este considerat principalul factor declansator al durerilor de cap, nu doar a celor cauzate de tensiune, ci si al migrenelor.
6. Depresia si anxietatea - nu este nicio surpriza ca stresul cronic, ca urmare a perioadelor de stres intens, este legat de depresie si anxietate. Rezultatele unui sondaj recent au confirmat ca persoanele care s-au stresat din cauza problemelor profesionale (cum ar fi exigenta solicitata la locul de munca si recompensa scazuta) au avut un risc cu 80% mai mare de a manifesta depresie in perioada imediat urmatoare.
7. Problemele gastrointestinale - stresul nu provoaca ulcerul, dar poate sa il agraveze. De asemenea, stresul este cel care poate da nastere diverselor afectiuni gastrointestinale, cum ar fi arsuri cronice la stomac (boala de reflux gastroesofagian si sindrom de colon iritabil).
8. Alzheimer - un studiu realizat pe animale a constatat ca stresul ar putea agrava boala Alzheimer, accelerand formarea leziunilor cerebrale. In urma unor analize, s-a comparat ADN-ul mamelor care au experimentat situatii stresante (au avut grija de un copil bolnav cronic) cu cel al femeilor care nu s-au aflat in aceasta situatie.
Cercetatorii au descoperit ca o anumita portiune a cromozomilor mamelor a manifestat o imbatranire accelerata cu pana la aproximativ 9-17 ani.
9. Decesul prematur - in urma unor cercetari, s-au analizat efectele stresului asupra sanatatii persoanelor in varsta care au grija de partenerii lor, care se afla in mod natural sub stres. Acestea au constatat ca persoanele care ii ingrijesc au un risc cu 63% mai ridicat de deces, decat cei de varsta lor care nu au avut astfel de experiente.
Stresul nu este doar un sentiment. Este o reactie naturala, un raspuns psihic la o amenintare. Cand o persoana este stresata, corpul sau reactioneaza, vasele de sange se contracta, tensiunea arteriala si pulsul cresc, respiratia se intensifica, creste concentratia de hormoni (adrenalina si cortizol) din sange. Cand stresul devine cronic, aceste modificari fiziologice pot duce la probleme reale de sanatate.
Exista diferite tehnici de gestionare a stresului, care nu doar ca vor schimba starea psihica a unei persoane ci vor avea si beneficii concrete asupra sanatatii. De exemplu, un studiu care a avut ca subiect supravietuitori in urma atacurilor de cord, a constatat ca riscul unei crize cardiace scade cu 74% daca stresul este controlat. Exista chiar unele dovezi ca managementul stresului creste imunitatea organismului.
Cu toate acestea, multe persoane raman sceptice in ceea ce priveste controlul stresului. Viata de zi cu zi implica stres: oamenii sunt solicitati la locurile de munca, in viata familiala, au probleme financiare si timp restrans.
Managementul stresului ar putea parea o idee frumoasa, dar complet imposibila. Este adevarat ca nu pot fi schimbate toate lucrurile stresante din viata unui individ, dar poate fi schimbata modalitatea de raspuns la acestea.
Iata cateva sfaturi care pot fi urmate de o persoana care este stresata:
1. Respiratia adanca
Doar cateva minute de respiratie profunda poate detensiona si atenua raspunsul la stresul fiziologic. Oricine ar putea sa isi aleaga un loc si un moment al zilei in care sa exerseze acest tip de respiratie: in masina, la birou etc.
2. Focusarea asupra prezentului
Cand o persoana este stresata, probabil ca traieste in prezent sau in viitor. Este ingrijorata de ce urmeaza sa se intample, ce trebuie sa faca sau regreta un eveniment din trecut.
Pentru a se relaxa, trebuie sa se concentreze asupra prezentului, a ceea ce face ACUM. Daca se plimba, va fi atenta la miscarea picioarelor, daca va manca, va incerca sa simta gustul si senzatiile oferite de alimente.
3. Reanalizarea situatiilor
Atunci cand cineva se afla in intarziere si este blocat in trafic este normal sa fie enervat sau agitat. Aceste reactii naturale, totusi, nu sunt de ajutor. Mai degraba, decat sa bruscheze volanul, ar putea sa priveasa din alt unghi situatia: acele minute libere le poate folosi in interes personal, pentru a se relaxa.
4. Optimismul
Fiecare persoana ar trebui sa isi pastreze optimismul, sa nu uite lucrurile si aspectele bune din viata sa, pentru care ar trebui sa fie recunoscatoare. Acestea sunt doar cateva dintre tehnicile de management al stresului, care pot ajuta in momentele stresante.
Exercitiile regulate sunt cheia pentru controlul stresului pe termen lung. Cei care le fac in mod constant vor avea o stare mai buna de spirit, dar si de sanatate si vor avea mai multa energie decat persoanele care le ignora. Tehnicile de relaxare, medicatie, yoga pot fi abordari care necesita timp si practica, dar rezultatele pe termen lung sau scurt pentru sanatate ar putea fi substantiale.