Arterita: boala care consta in inflamarea unei artere, dar si inflamatie, afectiune (leziune) degenerativa a unei artere (dupa DEX, Dictionarul explicativ al limbii romane).
Arteriopatie: denumire generica pentru afectiunile peretilor arteriali.
Dupa cum se vede din definitii, termenul arterita, seamana cu alti termeni cunoscuti, cum ar fi faringita, otita etc. si "- ita" de la sfarsitul cuvantului inseamna afectiune inflamatorie. Termenul arteriopatie se refera la toate bolile arteriale, fiind compus din doua cuvinte, "arterio-" (referitor la artere) si "-patie" (boala). Acesti termeni, arteriopatie si arterita, se suprapun si sunt folositi de catre oameni diferit.
Persoanele fara pregatire medicala utilizeaza frecvent termenul de arterita, medicii cand vorbesc cu pacientii folosesc frecvent termenul arterita, iar in lucrarile de specialitate (scrise de medicii specialisti in medicina cardiovasculara, adica: chirurgii cardiovasculari, vasculari, cardiologi si cardiologii interventionisti) se folosesc mult mai multi termeni, caci exista mai multe feluri de afectiuni ale arterelor.
Arteriopatiile (bolile arterelor) se clasifica si se definesc dupa constatarile de la examenul anatomopatologic [examinare cu ochiul liber a arterelor si sectiunilor (felii mari) prin artere si felii fine care se examineaza cu ajutorul microscopului optic sau electronic]. Clasificarea este una anatomopatologica si manifestarile clinice comune fiecarui tip de arteriopatie sunt grupate dupa elementul comun reprezentat de modificarea anatomopatologica predominanta.
1. Aterosclerotice: leziunea (tulburarea) principala este depunerea de grasimi in peretele arterei;
2. Trombangeita obliteranta (boala Buerger, Buerger disease, boala Winiwarter-Buerger, boala Winiwarter-Buerger-Krankheit, TAO-thrombangiitis obliterans): leziunea principala este inflamatia peretelui arterial;
3. Boala Takayasu (aortoarterita nespecifica, arterita cu celule gigante): leziunea principala este tot inflamatia;
4. Fibrodisplazia arteriala: un fel de cicatrice arteriala (fibroza, caracteristica acestora, este un tesut cicatricial), care produce deopotriva ingustari si dilatari ale arterelor;
5. Arteriopatii rare: produc de asemenea stenoze (ingustari) si dilatatii ale arterelor.
Acestea sunt la randul lor clasificate in:
a. Boli congenitale ale tesutului de colagen (fibrele de rezistenta din structura organismelor vii, care fac ca organismul sa nu se “faca balta” si nici una din structurile sale, cum ar fi arterele, sa nu se deformeze mai mult decat trebuie);
Aceste boli sunt:
- Sindromul Marfan;
- Sindromul Ehlers-Danlos tipul IV;
- Pseudoxanthoma elasticum.
b. Neurofibromatoza;
c. Boala Behcet;
- Anevrismele arteriale (dilatari ale arterelor).
1. Ischemia: scaderea cantitatii de sange care iriga un tesut. Aceasta este consecinta stramtorarii arterelor, care nu mai pot duce sange suficient in tesuturile dependente de aceste artere; clinic, ischemia se manifesta in functie de rapiditatea cu care se instaleaza si de organul care este irigat de artera in cauza; pentru membrele inferioare, acest punct este detaliat la capitolul arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare;
2. Compresiunea (in cazul dilatarii arterelor) asupra organelor din jur;
3. Hemoragia (in cazul rupturii arterelor).
Clasificarea arteriopatiilor ischemiante comune, in functie de arterele afectate preponderent:
A. Periferice:
Arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare;
Trombangeita obliteranta;
Boala vasculara renala.
B. Centrale:
Boala vasculara cerebrala;
Cardiopatia ischemica;
C. Sistemice:
Ateroscleroza, cu determinari cerebrale si retiniene, cardiace, periferice, renale, mezenterice. Acest punct din urma cuprinde pe cele doua precedente si poate tine singur toata clasificarea, punctele precedente aratand doar arterele cele mai afectate.