Nicolaescu: Taxa fast-food nu are niciun fundament medical si altereaza mediul de afaceri

Liderul PNL, Eugen Nicolaescu, a catalogat miercuri taxa fast-food drept un mijloc "simplist" de suplimentare a bugetului ministerului Sanatatii, care nu are niciun fundament medical si altereaza mediul de afaceri.

Vice-liderul deputatilor PNL, Eugen Nicolaescu, a sustinut ca, prin introducerea aceastei taxe, similara cu taxa pe viciu, Ministerul Sanatatii a demonstrat "o abordare simplista fata de cele doua teme importante pentru sistemul de sanatate, aflate de peste un an in situatie dramatica - finantarea sistemului de sanatate si prevenirea unor boli cronice cu mare impact in sanatatea publica". "Abordarea, doar din punctul de vedere al cresterilor bugetare, a creat confuzie si reactii de respingere din partea populatiei si industriei alimentare", a spus liberalul.

El a subliniat ca, in timp ce relatia de cauzalitate dintre consumul excesiv de alcool sau fumat si producerea unor afectiuni grave, care conduc la deces, este dovedita stiintific, "pana in prezent, nu este dovedita o relatie de cauzalitate directa intre consumul unui anume tip de aliment si producerea anumitor afectiuni". "Cresterea in greutate e conditionata de un aport energetic excesiv si din cauza sedentarismului. Din acest motiv, a fost relativ simplu sa se poata suprataxa tutunul sau alcoolul si este aproape imposibil sa se suprataxeze corespunzator produsele alimentare. Solutia aleasa nu are niciun fundament medical si se doreste o metoda simpla de colectare de bani pentru sistem, subfinantat de catre autoritati", a explicat Nicolaescu, adaugand ca, prin suprataxare, "se altereaza mediul de afaceri, prin cresterea fiscalitatii".

Deputatul PNL a apreciat ca sistemului de sanatate ii lipseste "o abordare coordonata si comprehensiva a masurilor de preventie a riscurilor pentru sanatate".

El a anuntat ca grupul PNL sustine un proiect al preventiei in sanatate ce ofera "o abordare mult mai larga a problematicii discutate si din alta perspectiva". Nicolaescu a aratat ca proiectul vizeaza educatia pentru sanatate, ca element esential al preventiei, o strategie nationala pentru dieta si activitate fizica, dar si ghiduri nutritionale actualizate, realizarea de parteneriate cu industria alimentara pentru a agrea scaderea concentratiei de zahar, sare, aditivi din alimentele procesate, elaborarea de politici eficiente de securitate alimentara si etichetarea corespunzatoare a produselor alimentare, realizarea de politici fiscale si non-fiscale de incurajare si sustinerea produselor al caror consum trebuie incurajat, ca fructe si legume.